Se afișează postările cu eticheta Ungaria. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ungaria. Afișați toate postările

28 noiembrie 2023

EXPOZITIA ,,RENOIR – THE PAINTER AND HIS MODELS”- BUDAPESTA-2023

Într-o zi de marți, noiembrie 2023 - forfotă, aglomerație, femei, bărbați care-și exprimau șoptit, în diferite limbi, părerea despre tablouri, gesticulând, zâmbind sau stând pe o băncuță într-o sală, doar admirând.

Ca prin magie am pus toată lumea din jur  într-o paranteză și am rămas doar eu și Renoir, unul dintre cei mai faimoși impresioniști, care a declarat cândva ,,sunt un pictor figurativ”, care a celebrat frumusețea corpului feminin, tulburând simțurile, lăsându-ne unele dintre cele mai senzuale nuduri din istoria artei. 

Despre portretul lui Richard Wagner (prezent în cadrul expoziției) se spune că Renoir l-ar fi făcut în doar treizeci și cinci de minute, când cei doi s-au întâlnit în Italia, compozitorul tocmai terminând Parsifal,  fiind fericit și nervos deopotrivă, neavând răbdare.

Rămân la părerea că o expoziție nu poate fi povestită. Trebuie să fii acolo să vezi culoarea, lumina care trece dincolo de pânză. 

În 1897 a căzut de pe bicicletă, rupându-și brațul. În paralel suferea și de artrită reumatoidă, boală care a progresat și  i-a deformat degetele mâinilor. 

În ultima sală este prezentat un film de aproximativ trei/patru  minute în care îl puteți vedea pe Renoir la finalul vieții, în scaunul cu rotile, străduindu-se să picteze, ținând pensula în gură sau legată de degete ori de antebraț. Ce chin pentru un om atât de creativ…

17 februarie 2020

BUDAPESTA - CAFENELE DIN AL TREILEA VAL

Anul trecut am scris un articol despre cafenelele în care am intrat prin excursiile mele (dacă te interesează, citeste aici). Prefer cafeaua de specialitate și cafenelele din categoria numită "cel de-al treilea val". În cele vechi, cu tradiție, gen palate, clădiri vechi, gust ceva doar pentru a mă bucura de atmosferă.
Dacă despre o bere artizanală sau un vin încerc să aflu cât mai multe detalii,  la fel procedez și cu cafeaua de specialitate. Dacă nu mi se spune, întreb despre originea ei, aromă, altitudine. După ce mi se aduce cafeaua în ceașcă, primul lucru pe care îl fac este să o miros, să-i simt aroma și apoi urmează etapa de savurare. Nu am studii, cursuri în domeniul preparării cafelei, dar cumva, intuiția îmi spune dacă pentru mine  este o cafea bună sau nu.
Îi admir pe cei care lucrează în această branșă pentru că este multă trudă, sudoare, implică multă pasiune. Poate prea multe etape dificile până boaba de cafea ajunge în ceașca noastră.

În Budapesta poposesc  odată la un an sau doi, cel puțin pentru câteva ore. 

Voi enumera cafenelele "third wave"  din acest oraș în care am băut  cel puțin o cafea (lista rămâne deschisă până la urmatoarea vizită):

28 ianuarie 2020

BUDAPESTA- VIZITA IN INTERIORUL CLADIRII PARLAMENTULUI

Parlamentul  ("Casa Națiunii") este una dintre cele mai admirate și fotografiate clădiri din Budapesta. 
Lucrările au început la data de 12 octombrie 1885 și au fost finalizate în 1904, cu o întârziere de zece ani, timp în care prețul aproape că s-a dublat. Construcția  s-a încheiat în 1902, dar încă doi ani au fost necesari pentru decorările interioare. 
Dacă la exterior uimește prin mărimea, splendoarea și eleganța sa, cu siguranță vă întrebați cum arată interiorul unei clădiri de peste 265 de metri lungime și 96 metri înălțime.
Cei care  deja l-ați vizitat, știți că "splendid" este un cuvânt prea palid pentru a descrie ce vedeți în interior. 
În timp ce veți admira vitralii, fresce, părți placate cu aur, candelabre, statui, coloane de granit și cele 96 de scări (Grand Stairway) acoperite cu covoare roșii,  ghidul vă va da o mulțime de explicații.

28 noiembrie 2017

Targul de Craciun din Budapesta- Ungaria

Peste tot în lume, piețele de Crăciun dau un farmec aparte sărbătorilor de iarnă, aducand bucurie atat copiilor cat și adulților. În ultimii ani am reușit să vizitez acest tip de piețe doar în Budapesta, Viena, Praga, Cracovia și Bratislava.
În Budapesta, Targul de Crăciun se concentrează în piața Vorosmarty (langa celebra cafenea Gerbeaud) și în zona bisericii Sf. Ștefan. Mai sunt cateva tarabe cu obiecte de artizanat în drum spre marea sinagogă iar uneori se organizează targul și în zona pieții eroilor.
Locațiile sunt ușor de găsit. Se poate lua metroul pană în stația Vorosmarty ter, se vizitează targul de aici  și apoi în cateva minute pe jos se ajunge în zona bisericii Sf. Ștefan. În fiecare an, cam după 24 noiembrie, seara de la ora 16.30 pana la ora 22.00 (din jumătate în jumătate de oră) au loc proiecții multimedia pe biserică.
Imaginile spun povestea mai departe ...

P.S. Despre Targul de Craciun de la Budapesta (2014) am mai scris cateva randuri + imagini aici

5 mai 2016

"Chinese magic lights " in gradina zoologica din Budapesta

La sfârșit de aprilie m-am oprit pentru câteva ore în Budapesta în drum spre Praga. După amiază am avut parte de frig de parcă eram în luna octombrie sau noiembrie. Spre seară s-a mai liniștit vântul și am reușit să vizitez "felinarele (lanternele) chinezești" de la gradina zoologică. Se spune că realizarea acestor tipuri de lanterne iluminate "este privită  ca o ramură a artelor". Este pentru prima dată când ajung la o expoziție de acest gen. În capitala Ungariei ea poate fi admirată în perioada 8 aprilie - 22 mai 2016, între orele 19.00-22.00 după ce  animalele din grădina zoologică sunt închise.
De fapt în ce constă expoziția? sunt lucrări unice (executate dintr-o mătase specială) care reprezintă diverse animale, flori iluminate în culori vii.
La un moment dat am ajuns în zona cu simbolurile zodiacului chinezesc. Sub fiecare animal  erau trecute câteva caracteristici specifice zodiei respective.  
Prețul unui bilet pentru un adult este de 1900 HUF.

30 decembrie 2015

Amintiri din calatoriile lui 2015

"Ca și Leonardo da Vinci care a studiat interiorul corpului uman și a disecat trupuri, eu am încercat să disec suflete". (Edvard Munch)

Teoretic, nu ar fi trebuit să scriu aceste rânduri, pentru că în general evit să fac analize, să caut puncte tari sau slabe ale călătoriilor dintr-un an...au fost, s-au consumat, nu mai pot schimba nimic, le transform într-un soi de călătorii interioare (păstrând în minte anumite imagini, mirosuri, sunete) și normal ar fi să-mi canalizez energiile pentru a face planuri, strategii noi;
și totuși, iată-mă în fața calculatorului depănându-mi-l pe 2015.
În ultimii ani aparatul meu de fotografiat a făcut mii de poze. De unele am uitat, nu le-am mai revăzut. A început să mă obosească fotografiatul în acest ritm...voi încerca să fiu mai selectivă...dar știu deja că nu voi fi...
Zilele trecute priveam imaginile din călătoriile (puține, scurte, intense) lui 2015.
A fost un an al expozițiilor, al peisajelor spectaculoase, al concertelor, al plimbărilor firești la pas admirând spectacolul străzii, arhitectura clădirilor... Ungaria, Austria, Italia și Cehia...

2 iulie 2015

Budapesta primavara - aprilie, mai 2015

Sunt la Bastionul Pescarilor pe acea terasă  (care s-a extins) unde orice turist tânjește să urce... la stânga văd insula Margareta, în față  Parlamentul, la dreapta podul cu lanțuri... mi-e și teamă să-mi imaginez cum ar fi Budapesta fără parlament și podul cu lanțuri...
În această primăvară am reușit să ajung de două ori în capitala Ungariei. Vizite scurte, de două, trei zile, stabilite în ultimul moment.  La sfârșit de aprilie și de mai.  Budapesta este un oraș surprinzător, dinamic, fermecător, se innoiește periodic. La fiecare trecere întâlnesc câte o statuie nouă sau o clădire renovată de care nu  știam.
Am revăzut o parte din locurile care mi-au devenit dragi în ultimii ani și am descoperit altele noi. 
În aprilie m-am plimbat mult, am urcat la palat de două ori pe jos dinspre "Varkert Bazaar", partea cea nouă, renovată. Varkert Bazaar reprezintă un complex de clădiri neo renascentiste, cu grădină, recent renovate, unde au loc diverse evenimente culturale. Așa am aflat că există și varianta de a urca cu scări rulante sau cu lift. Ador să privesc Parlamentul de sus de la Bastionul Pescarilor, vasele de croazieră trecând prin fața lui. În sfârșit am ajuns pentru prima oară pe insula Margareta (despre care am scris aici). 
Interioare am vizitat: Biserica Matyas și casa memorială Bela Bartok.
Biserica este renovată exterior și arată impecabil; interiorul este si el la fel de frumos; există taxă pentru vizitarea bisericii; se pot face fotografii;
la casa memoriala Bela Bartok nu ai voie sa pozezi interiorul. Se poate ajung cu metroul până la stația Moszkva ter și apoi autobuzul nr. 5 până la capătul traseului.  Casa se află într-o zonă liniștită, în apropierea unui parc și alte câteva vile. Am sunat la poartă. După ce ni s-a deschis am trecut printr-o grădină în care se află statuia ce-l reprezintă pe Bela Bartok, creată de sculptorul Imre Varga. Ne-am achiziționat biletul și o doamnă ne-a ghidat prin încăperi povestindu-ne despre Bela Bartok. Am fost încântați să vedem lucruri care au aparținut compozitorului, fotografii cu el și familia lui,  cărți (două chiar în limba română), piese de mobilier vechi din Transilvania, pelerina cu care călătorea artistul etc.. Bela Bartok, născut la Sânnicolau Mare moare răpus de leucemie în New York, la 26 septembrie 1945. Pe patul de spital compune ultima lucrare special pentru soția sa. Rămâne neterminată, ultimele 17 măsuri fiind finalizate de Tibor Serly, unul dintre elevii lui Bartok. O copie după lucrare este expusă aici într-un mod interesant, original, creativ...

9 iunie 2015

Budapesta- Insula Margareta -primavara 2015


Vizitele mele în Budapesta sunt scurte: două, trei zile. În ultimul timp m-am simţit oarecum vinovată că am trecut de atâtea ori prin capitala Ungariei şi niciodată nu am pus piciorul pe insula Margareta. În primăvara lui 2015 am ajuns de două ori în Budapesta; la sfârșit de aprilie și de mai.
În aprilie, mi-am propus (dacă nu va ploua) să explorez cel puţin o oră, două bucata de pământ lungă de 2,5 km. Contrar obiceiurilor mele, nu m-am documentat. Ştiam doar că dacă ajung la podul Margareta, practic mai am câteva minute și sunt pe insulă. Auzisem că ar fi o fântână arteziană frumoasă, o grădină japoneză și că se țin multe concerte.
În aprilie am stat sub două ore pe insulă iar in luna mai în jur de patru ore.  La prima vizită, primăvara era regină, etalându-şi cele mai frumoase veşminte: copacii înfloriți, mulți bujori, tril de păsărele... La cea de a doua, copacii erau deja scuturați, bujorii se răriseră, dar înfloriseră deja o parte din trandafiri (ameţindu-te cu parfumul lor) și alte flori. Cred că e interesant de urmărit cum se transformă insula în cele patru anotimpuri.
Concluzii (pe scurt):
Este o zonă de relaxare pentru adulţi şi copii; cred că şi-a câştigat pe bună dreptate renumele de cel mai frumos parc al oraşului;
Poţi sta pe bancă zeci de minute admirând fântâna arteziană;
Există o mică grădină zoologică de care copiii sunt foarte încântaţi;
Pe lângă copaci şi flori sunt câteva statui, ruinele a două biserici (franciscane şi dominicane) ambele distruse de turci în secolul XVI, un turn de apă (construit în 1911 cu scopul de a alimenta Danubius Grand Hotel) în care au loc diverse expoziţii şi în care poţi urca pentru o panoramă superbă,  un teatru de vară; cafenele şi restaurante, hoteluri, zonă de spa datorită izvoarelor termale de pe insula, etc.. 
Una dintre principalele atracţii este gradina japoneză pe care din păcate am prins-o în reamenajare, nu era funcţională decât o parte din ea; se făceau pregătiri pentru sezonul de vară; în apropierea ei se găseşte un mic pavilion numit "fântâna muzicală", o copie după originalul construit în  1820 la Târgu Mureş  de Peter Bodor. În mai, am ascultat aici un mini concert de muzică clasică.
Turul insulei se poate face pe jos sau cu diverse vehicule închiriate, cum ar fi cel roșu din imaginea de mai jos.

30 decembrie 2014

Budapesta la sfarsit de noiembrie 2014 - Piata de Craciun & Expozitia "Rembrandt and the Dutch Golden Age"

"Chipul este un fel de rezumat al omului, atât al trupului, cât și al spiritului său" (Constantijn Huygens)

Despre Budapesta am mai scris. Mă atrage ca un magnet. După câteva luni, un an, doi mi se face dor de ea și trebuie să mă întorc...
Sfârșit de noiembrie 2014: Piața de Crăciun, mult marțipan,  Rembrandt, Opera pregatită să-l primească pe Moș Crăciun,  proiecții multimedia pe basilica Sf. Ștefan, băieții din strada Pal, Muzeul național maghiar cu pianul lui Liszt. 
Cam asta a fost Budapesta mea pentru aproximativ două zile. Sună bizar, dar varianta scurtă ar fi: artă și mâncare nerecomandată de nutriționiști...
Am fost plăcut surprinsă să văd că din luna august până în noiembrie au avansat atât de mult lucrările la grupul statuar "Kossuth" de langă Parlament. Dacă în vară era expusă doar o statuie, acuma erau ridicate şi restul. Cred ca nu mai durează mult până când ansamblul va fi finalizat.
Tot lângă Parlament a fost creat la subsol un memorial (se coboară pe scări)  în amintirea victimelor masacrului din 25 octombrie 1956, când sute de oameni și-au găsit sfârșitul în această piață. Este emoționant și cred că orice turist care ajunge în zonă îi poate dedica câteva minute.
Un alt grup de statuete pe care doream să-l văd de multă vreme este cel inspirat de cunoscuta poveste a lui Ferenc Molnar: "Băieții din strada Pal".

30 septembrie 2014

Zile de august in Budapesta

August 2014- plecam spre Budapesta şi eram nerăbdătoare să revăd oraşul.
De multe ori mi s-a reproşat că în (mini) vacanţe am planuri ambiţioase, programe prea încărcate, lista cu muzee este prea lungă, că fac prea multe fotografii, merg prea mult pe jos.
Aşa că, în vara aceasta am încercat să fiu o turistă mai puţin "toxică", să nu "absorb" tot felul de lucruri inutile, fără de care poţi trăi (cum ar zice  unii), o turistă care să se relaxeze, să se plimbe fără ţintă. M-am străduit...dar cred ca nu prea mi-a ieşit. 
Cum soarele a fost generos în cele 3 zile şi jumătate, intimidând cei caţiva nori care şi-au făcut prezenţa într-una din după amieze, am profitat din plin să descopăr la pas cat mai mult din oraş. Merită efortul, pentru că, "vizual",  Budapesta este unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Europei.
Două dimineţi m-am învartit în zona Parlamentului. Coboram la staţia de metro Kossuth Lajos ter, treceam pe lânga podul cu prim ministrul Imre Nagy, privind turiştii care se chinuiau să găsească unghiul bun pentru o fotografie, amuzându-mă că, la fel am procedat şi eu,  apoi după câţiva zeci de metri salutam statuia preşedintelui american Ronald Reagan, care nu scapă din ochi monumentul dedicat armatei ruseşti,  treceam pe lânga noul şi controversatul memorial al victimelor ocupaţiei germane, savuram o cafea aromată la "espresso embassy" şi reveneam la Parlament. Zona e ca un magnet pentru turişti.  Parlamentul e renovat în exterior şi e o splendoare să-l priveşti atât ziua, cât şi seara când e luminat. În jurul lui au apărut câteva statui noi, grandioase, şi încă vreo doua sunt în lucru. Urma apoi o plimbare de-a lungul Dunării, pe langă emoţionantul memorial "Shoes on the Danube", dedicat evreilor ucişi de mişcarea "Arrow Cross" în cel de-al doilea război mondial. Victimele erau aliniate, obligate să-şi scoată pantofii,  împuşcate, trupurile cădeau în Dunăre, pantofii rămaneau...acest lucru încearcă să-l sugereze cele 60 de perechi de pantofi de fier creaţi după modelul celor din anii 1944.

27 ianuarie 2014

(I) Opera din Budapesta- Din seria: cladiri care gazduiesc spectacole de opera, muzica clasica, balet

In ultimii ani, prin călătoriile mele, am văzut câteva dintre cele mai renumite clădiri din Europa care găzduiesc ceea ce se cheamă artă la cel mai înalt nivel, artă pură: concerte de muzica clasică, spectacole de operă sau de balet. Unele doar la exterior, altele le-am vizitat și în interior.
Nu voi face un top. Fiecare dintre ele este specială, are o istorie, o poveste, o arhitectură a ei.
Voi însoți amintirile mele cu imagini doar de la acele clădiri pe care le-am vizitat și în interior. Ca exterior sunt mult mai multe. 
Fiindca ajung rar în București, marele meu regret este ca până în momentul de față nu am reușit să ascult și să văd un concert în Ateneul Roman, ci doar virtual prin intermediul site-ului Festivalului "George Enescu" și al televizorului. Am vizitat Ateneul o singură dată și pot spune cu mandrie și sinceritate că, vizual, sala de concerte este la nivelul  oricărei alte săli consacrate din Europa. Cel puțin, așa o vede provinciala din mine. Când am privit marea frescă, am trecut prin acea stare de beatitudine, de emoție firească, am simțit cum pur și simplu trec în viteză pe langă mine ani și ani de istorie.


13 noiembrie 2013

Budapesta - Teatrul National

Sambata trecuta (9 noiembrie 2013), intorcandu-ma de la Viena, am oprit trei ore in Budapesta.
Mi-era dor sa vad cladirea Teatrului National (deschisa in 2002, construita in doar 15 luni) si  parcul din jurul acesteia. Conceptul spatiului exterior cladirii teatrului este unul exceptional, incercand (si reusind) sa evoce momente din lumea teatrului. Apa si prora navei din fata intrarii teatrului  "ar putea fi interpretate ca o extindere a Dunarii", iar superbul si dramaticul efect vizual produs de "silueta zacand in apa", care aminteste de fatada superioara a Teatrului National Vechi din Piata Blaha Lujza (demolat in 1965 pentru construirea unei linii de metro) este dificil de redat in cuvinte. E atat de placut sa te plimbi printre statuetele unor actori de marca ai Ungariei surprinsi in roluri legendare... M-am oprit sa-l admir pe Jozsef Timar imortalizat in rolul remarcabil din piesa "Moartea unui comis voiajor" a lui Arthur Miller si apoi m-am asezat pe un scaunel langa celebra, versatila Hilda Gobbi, despre care se spune ca a interpretat la fel de bine atat tragedia cat si comedia. In spatele cladirii teatrului se gaseste o constructie in forma de spirala, Ziggurat-ul, care aminteste de turnul Babel. De aici mai faci cativa pasi si ajungi la Palatul Artelor (Muvesztek Palotaja)

16 iulie 2013

Budapesta (III) - Noaptea muzeelor, 22 iunie 2013


22 iunie 2013 -Noaptea muzeelor in Budapesta

Oferta culturală este atât de mare, încât este dificil să faci alegeri.
La ora 17.30, având brăţara albastră la mână, mi-am facut intrarea în fascinanta lume a artei. Am început cu Casa Memoriala Franz Liszt (găzduită de vechea Academie de Muzică) despre care am scris câteva cuvinte într-o altă postare. După ce am  vizitat cele câteva cămăruţe decorate cu obiecte şi instrumente personale ale lui Liszt (care a locuit în această clădire, la etajul I, în perioada  1881-1886) a urmat o altă alegere  dificilă. Să rămân la concertul care urma să aibă loc sau să continui cu Muzeul de Arte frumoase din piaţa eroilor? După vreo cinci minute de frământări, am decis totuşi, să plec spre Muzeul de arte frumoase. Aici, pe lângă expoziţia permanentă, există săli care găzduiesc expoziţii temporare. În acele zile era prezentă expoziţia lui Helmut Newton, unul dintre cei mai mari fotografi ai secolului XX care a revoluţionat fotografia din lumea modei prin stilul său provocator si erotic. Întâi am trecut prin sălile expoziţiei permanente, admirând minunatele creatii ale lui El Greco, Christian Seybold, Naldini, Paolo Veronese, Blanchard, Casali, Amerling, Cranach, Tiepolo,etc..
Într-una din săli l-am reîntalnit pe Giovanni Segantini. E al doilea tablou al artistului pe care-l văd într-o expoziţie. Dacă la Palatul Belvedere din Viena este prezent cu "The Evil Mothers", aici l-am găsit cu "The Last Effort of The Day". Segantini este cunoscut pentru seria de lucrari cu tematica "mamelor rele" (cattive madri) realizate în perioada 1891-1896. Se spune despre el că "foloseşte lumina pentru a exprima spiritualitatea"

9 iulie 2013

Budapesta (II) -croaziera pe Dunare

Îmi amintesc și acuma prima mea călătorie în afara țării. Eram un mic grup care plecam spre Viena. Budapesta am văzut-o doar din microbuz. Regretam că las în urmă un oraș neexplorat, care părea minunat. Palat, poduri, clădiri impozante, Dunărea cu ale sale ambarcațiuni. Ce-ți puteai dori mai mult de la un oraș? Tânjeam să fiu și eu în unul din acele vaporașe  care-ți dezvăluie tot ceea ce are Budapesta mai frumos. Mi se părea complicat să faci o croazieră. De unde urci, la ce oră, de unde cumperi bilete, cât durează? Cea mai recentă vizită a  mea în Budapesta a fost în iunie 2013.  Vânzătorii ambulanți ne-au dat câteva explicații: cu 1900  HUF (sau 9 euro) se poate achiziționa de la ei un bilet de croazieră simplă (valabil 24 de ore, fără mîncare). Am ales-o pe cea cu plecare de la docul nr.10. Poți lua bilet și direct de la doc cu 2100 HUF (pentru un adult). Am ales  o croazieră ziua, cea de la ora 12.00 (care a durat în jur de 1.45 h) și cealaltă la 21.30 ca să vedem orașul luminat. La cea de zi s-a făcut oprire pe insula Margareta unde au coborât câteva persoane, s-a ocolit insula și ne-am reîntors la docul 10 de unde am plecat. Cea de seară a fost mai scurtă.  Nu s-a mai  făcut oprire la insula și nici nu au mai ocolit-o.

3 iulie 2013

Budapesta (I)

În ultimii ani am trecut de câteva ori prin Budapesta, însă niciodată nu am reuşit să stau mai mult de două zile. În 22-24 iunie 2013 am vizitat-o din nou şi rămân la părerea că este unul dintre cele mai fermecătoare oraşe ale Europei.
Sâmbată, în jurul prânzului am ajuns în gara Keleti, de unde am luat metroul şi ne-am cazat la hotel în zona pieţii eroilor. Erau deja peste 32 grade şi căldura ne-a cam încurcat un pic planurile.  În 22 iunie, în Budapesta a fost noaptea muzeelor. După o plimbare prin oraş, revăzând câteva locuri dragi (piaţa eroilor, opera, biserica Sfantul Stefan, zona parlamentului)  am  coborât la statia de metro "Vorosmarty utca"  pentru a vizita Muzeul Memorial Franz Liszt (deschis în 1986 şi găzduit de clădirea Academiei de Muzica).  Aici contra a 1500 Huf am primit  o brăţară albastra despre care ni s-a spus că e valabilă şi pentru restul muzeelor. Practic,  cu 1500 HUF puteai vizita orice muzeu (doar în acea seară) ataşând brăţara la încheietura mâinii şi  prezentând-o la intrare.  La 17.30 când am ajuns, tocmai se organiza un tur cu ghid în limba maghiară. Necunoscând limba,  nu am înţeles nimic, însă m-am bucurat să văd cărţi, obiecte personale, fotografii,  mobilier şi  instrumente originale care au aparţinut virtuosului pianist.  Luându-ne rămas bun de la "muzicianul filosof" Liszt (cel "Născut în Parnas, venit din îndoială şi mergând spre adevar") ne-am îndreptat spre cele doua muzee de artă din piaţa eroilor (Muzeul de Arte Frumoase şi  Galeria de Artă). După aproximativ patru ore de pendulare printre lucrări aparţinând diferitelor curente artistice, ne-am retras obosiţi la hotel. Cred că în acea seară mi-ar fi plăcut să adorm pe acordurile lui Liszt:  pe consolation no.3 in D flat major sau poate pe "vis de dragoste" (liebestraum, love dream).