27 aprilie 2020

AM VIZITAT RIJKSMUSEUM IN AMSTERDAM

De cele mai multe ori, o vizită la un muzeu nu se termină după ce ai ieșit pe poarta lui. Admiri tablouri sau obiecte celebre, însă "dai" peste artiști de care nu știai până la acel moment și a căror opere  îți stârnesc emoții. Un chip care a traversat secole, o umbră, o fereastră, o barcă, un copac, o petală de floare în fața cărora zăbovești și care vor intra în cutiuța ta de amintiri. Ajungi acasă, cauți informații, citești, te lovești de diverse interpretări și realizezi că ai omis anumite aspecte, detalii... 
Așa cum "Mona Lisa" este legată de Louvre în Paris, "Las Meninas" sau "3 mai 1808" de Prado în Madrid, "The Tempest" a lui Giorgione de Galeria Academiei din Veneția, "Sărutul" lui Klimt de Belvedere din Viena, "Primăvara" lui Botticelli de Galeria Uffizi din Florența, "Fata cu cercel de perlă" a lui Veermer de Mauritshuis din Haga, "Iepurele" lui Durer de Albertina din Viena,  "Rondul de noapte" este simbolul Rijksmuseum în Amsterdam. Mi-am încheiat vizita la muzeu, admirându-l. Începând cu iulie 2019, tabloul urma să intre în restaurare. Partea bună este că vizitatorii pot urmări cum are loc "operațiunea nightwatch". 

Dar până a ajunge la sala respectivă, muzeul îți dezvăluie: tablouri care te subjugă vizual, îți hrănesc imaginația, statuete vechi, obiecte de porțelan sau de lemn splendid confecționate, ceasuri de mare finețe din epoci apuse, cea mai mare și veche bibliotecă de istoria artei din Olanda  (la etajul doi - The Cuypers library),  casa de păpuși a Petronellei Oortman, bijuterii, arme vechi, instrumente muzicale, conversații șoptite ale celorlați vizitatori care uneori pot fi interesante etc.. Așa numita "casă de păpuși" a Petronellei Oortman, de fapt nu reprezintă jucării pentru copii, ci obiecte în miniatură, un interior real, camerele unei familii  înstărite din secolul al XVII-lea confecționate de meșteri pricepuți și talentați. Lucrarea a necesitat multă trudă și a costat o avere (echivalentul unei case de pe un canal din Amsterdam).
Firește, toți cei care vizitează Rijksmuseum își doresc să vadă "Rondul de noapte" al lui Rembrandt și "Lăptăreasa" lui Vermeer (pictată pe la 1657, 1658, când acesta avea în jur de 25 de ani). 

13 aprilie 2020

BERLIN - PALATUL CHARLOTTENBURG IN IMAGINI

Despre Berlin am scris un articol mai amplu (aici). Un oraș cu un trecut complicat, care a avut răni grave dar a supraviețuit. Este mai greu de digerat, nu place tuturor. L-am vizitat într-o vară, apoi într-o iarnă. Probabil îl voi mai vedea prin 2024 dacă se va termina de renovat faimosul Altar din Muzeul Pergamon.
Cu Palatul Charlottenburg m-am intersectat vara. Poate este perioada cea mai frumoasă. Dacă ai noroc să prinzi  o zi însorită, complexul, grădinile ți se dezvăluie în toată splendoarea. Este cel mai mare palat din Berlin și a fost reședința de vară a reginei Sophie Charlotte de Hanovra, soția lui Frederick I. Iarna, devine una dintre cele mai atrăgătoare piețe de Crăciun din oraș. Palatul deține o impresionantă colecție de porțelan: aproximativ 5000 de lucrări de artă din porțelan european și 3500 obiecte din porțelan din Asia de Est. Cabinetul de porțelan este una dintre cele mai spectaculoase camere: Sophie Charlotte moare în 1705, la numai 37 de ani, cabinetul fiind finalizat doar în 1706.  În timpul celui de-al doilea război mondial, în 1943, o mare parte din cabinet este distrusă, fiind restaurat în 1967. 
Sunt mai multe corpuri de clădiri ce se pot vizita: palatul vechi, palatul nou, pavilionul nou din grădini, palatul belvedere, mausoleul. Te întorci în timp, admirând mobilier vechi, tablouri, portrete, sculpturi, capela palatului cu scene din noul și vechiul testament, camere rococo, obiecte de argint, de porțelan sau de ceramică de o mare finețe. 
La final, poți visa la toate acestea făcând zigzaguri prin grădinile palatului, căutând umbre ale trecutului...