Chiar dacă nu îți iese ca o "operă de artă" este firesc ca prăjitura pe care o faci tu (și în care știi ce ingrediente pui) să o consideri cea mai bună. În propria bucătărie ești "chef" și îți acorzi în joacă câte stele Michelin vrei.
Cum uneori nu avem timp să ne preparăm singuri dulciurile, apelăm la localurile specializate. Prin călătoriile mele am intrat în diverse cofetării, renumite sau nu. Sunt câteva pe care nu am cum să le trimit în uitare și în care îmi doresc ,,să zac" din nou în fața unei prăjituri visând aiurea (la frânturi din existența mea) sau pălăvrăgind nimicuri cu cei de la masă.
Îmi amintesc de primul episod din "Chef's Table" în care Massimo Bottura povestea cum a creat renumita lui tartă cu lămâie (Oops! Dropped the lemon tart). Unul din sub-chefii săi (Takahiko Kondo) a rupt din greșeală o tartă...clientul aștepta comanda. Takahiko mărturisea că era atât disperat încât îi venea să fugă din bucătărie și să-și facă hara kiri. În acel moment Bottura a venit cu ideea de a crea o tartă din bucăți, o tartă ruptă, care de atunci are mare succes în restaurantul său din Modena (Osteria Francescana) și aduce mulți bani (în concluzie, imperfecțiunea are și ea farmecul ei și poate rotunji considerabil venitul).
PARTEA I - am căutat prin arhiva mea de fotografii din excursii și iată ce am găsit: prăjituri interesante, celebre sau obișnuite - într-o oarecare ordine, fără să facem clasamente (nu e cazul):