"Hrănirea planetei este provocarea acestui secol" (Segolene Royal)
Am fost unul dintre milioanele de vizitatori care au trecut pragul expoziției de la Milano (1 mai - 31 octombrie 2015). Este pentru prima dată când văd o expoziție universală, ea desfășurându-se odată la cinci ani. Nu am cu ce să fac comparație și chiar dacă aș avea, aș refuza. Tema a fost una generoasă: "Hrănirea planetei, energie pentru viață". Se ajunge simplu, cu metroul M1: un bilet de 2,50 euro pană la Rho Fiera. Peste tot sunt indicatoare, reclame, întreg orașul Milano "gravitează" în jurul expoziției. Deși am ales o zi de luni a săptămanii în speranța că nu va fi prea aglomerat, am prins multă lume, cozi interminabile la unele standuri. În naivitatea mea, mi-am zis că voi sta vreo trei-patru ore doar să-mi fac o idee. Intuiam că voi fi prinsă într-o mașină de tocat banii vizitatorului, un spațiu cu pavilioane inovatoare în care toate țările abordează și jonglează cu concepte de resurse pentru hrană, iar la sfârșitul expoziției nu știu de fapt cât, cum sau ce se va schimba în modul de hrănire a omenirii. Nu e simplu să schimbi mentalități, obiceiuri alimentare, să găsești tehnologii noi, resurse, să ai apă peste tot...să convingi consumatorul ce este o mâncare sănătoasă, activitatea sectoarelor responsabile de securitatea alimentară să fie eficientă și tot mai prezentă ... așa ceva necesită timp, însă e un lucru bun că "actorii" implicați au avut la dispoziție câteva luni să discute, să analizeze, să caute soluții. De obicei, un astfel de subiect duce la discuții interminabile, pro și contradictorii.
Nu am stat trei-patru ore, ci peste nouă ore...și aș mai fi rămas pană la ora închiderii dacă nu ar fi trebuit să ajung cu trenul în Brescia unde eram cazată. Sincer, aș mai fi stat o zi, două să pot intra și în standurile cele mai vizitate. Nu știu cât de corectă a fost intuiția mea, însă odată ajuns(ă) în perimetrul expoziției începe să-ți placă. Chiar dacă am ratat intrarea în multe standuri (din cauza cozilor) nici nu știu cum a trecut timpul. Multă forfotă, zeci de restaurante încât era să răman nemîncată fiindcă nu știam pe care să-l aleg... să servesc pizza? parmezan?salată? carne? de porc? de vită? orez? cartofi?fructe de mare?pește?...dificilă alegere...la un moment dat mi-a zburat gândul la băiatul din documentarul Pavilionului Zero, care nu avea din ce alege și m-a cuprins un sentiment de vinovăție...
Am intrat în standurile: Qatar, Spania, România, Franța, Rusia, Moldova, Vietnam, în zona clusterului dedicat ciocolatei, în zona de degustare a vinurilor din Italia ("Vino -A taste of Italy"). Am vizitat 'Pavilionul Zero", "Supermarketul viitorului" și zona "Eataly" în care erau prezente 20 de restaurante specifice din toată Italia. Restul standurilor le-am văzut doar la exterior. Pavilionul Israelului era închis pentru vreo două zile. Cele mai mari cozi erau la Japonia, Italia, Germania, Brazilia, Emiratele Arabe Unite, China, Kazakhstan...Există clusterul orezului, ciocolatei, cafelei, fructelor și legumelor, cerealelor, mirodeniilor, bio-mediteranean etc., Partea "magică" a vizitei o reprezintă show-ul de lumini, apă și muzică oferit de "tree of life" (albero della vita, arborele vieții), simbolul expoziției.
Ca exterior interesante sunt și standul Mexicului, al Germaniei (tema "field of ideas" - pavilion alimentat exclusiv cu energie solară), standul Vanke (gigantul chinez și lider pe piața imobiliară) amplasat în apropierea arborelui vieții. Prezența Chinei este împărțită în trei pavilioane, unul dintre ele fiind Vanke, proiectat de arhitectul Daniel Libeskind și de Libeskind Architettura in Milano.
Până să intri în standul Franței (care are ca temă "Different Ways of Producing and Providing Food"), treci printr-o grădină amenajată cu plante din diferite zone ale țării. Citisem că pavilionul ventilat natural, construit cu lemn din masivul Jura e demontabil și va fi vândut la licitație după ce se va încheia expoziția.
De cate ori mă gândesc la Expo Milano 2015, primele amintiri care ies la suprafață sunt: "tree of life","Pavilionul Zero" și zecile de sticle de vin atârnate de tavanul standului Franței...
Aș zice că "Pavilionul Zero" reprezintă standul cel mai sugestiv; are cel mai mare impact asupra vizitatorului fiindcă încearcă "să urmărească pe scurt istoria omenirii prin intermediul relației sale cu alimentele"....ți se reamintește cum s-a ajuns de la o bucată de pâine, de la un teren arid, de la o casă prăpădită la cartiere întregi de zgârie nori, la alimente mult prea sofisticate și procesate...trecerea de la rural la marea revoluție industrială..."anual, pe glob se aruncă sau se pierde aproximativ 30% din producția de mancare deopotrivă în țările dezvoltate cât și în cele în curs de dezvoltare...adică 1.3 milioane de tone, o cantitate de patru ori mai mare decat ar fi necesar să hrănească peste 800 de milioane de oameni care suferă de foame. Totodată, 42 milioane de copii sub 5 ani suferă de exces de greutate și peste 500 milioane de adulți sunt obezi..."
Am intrat și în Supermarketul viitorului (Supermercato del Futuro) reprezentat de lanțul de magazine Coop. Ce am văzut în plus: ecrane pe care găsești diverse informații despre produsul respectiv: originea lui, kilocalorii etc, roboți care îți aleg fructe; la casă îți scanezi singur produsele; evident există și personal care te ajută dacă nu te descurci cu scanarea produselor...Nu am stat mult în magazin așa că probabil mi-au scăpat multe detalii.
În momentul când am intrat în standul României se desfășura un moment artistic pentru un grup de copii turci (am intuit că ar fi turci după stegulețele pe care le aveau în maini). România s-a prezentat cu un pavilion în formă de casă țărănească, poziționat (zic eu) într-o zonă foarte bună. Se află în apropiere de Mexic, de Spania și la câteva minute de arborele vieții și pavilionul Italiei. Am citit în diverse articole romanești foarte mult critici la adresa pavilionului țării noastre. Nu știu ce înseamnă financiar și ce costuri presupune zilnic, nu știu ce reguli sunt impuse unui pavilion și de aceea aș evita și nici nu doresc să fac remarci răutăcioase. Pur și simplu m-am bucurat că e și România acolo. E bine, e rău că s-a mers pe simplitate? Nu am un răspuns...îl așteptăm de la specialiști. Poate mi-ar fi plăcut să văd mai multe sticle de vin expuse, cozonaci, recipiente cu miere de albine, cu dulceață sau rulând pe ecrane mari documentare despre mâncarea noastră tradițională, filmulețe scurte cu bucătari gătind "o așa zisă mâncare considerată sănătoasă", imagini cu pomi fructiferi, cu un copil într-o sală de clasă mușcând dintr-un măr... În lumea în care trăim, cartea de vizită a unei țări atârnă cu atât mai greu cu cât ai un pavilion mai inovator, cu tehnologie de vârf.
Trăgând linie, indiferent cât de complexe sau nu au fost pavilioanele celor 140 de țări participante, indiferent de rivalitățile arhitecturale, de fapt, succesul expoziției ar consta dacă într-un timp cât mai scurt s-ar putea aplica noile viziuni ale țărilor în domeniul alimentației, dacă nu s-ar mai risipi atâta mâncare, dacă pe glob ar fi mai puține persoane care ar răbda de foame... știu, o să spuneți, prea mulți de dacă; pentru a se întîmpla câte ceva din toate acestea, cred că până la urmă devine responsabilitatea fiecărui individ în parte, a "personajelor cheie", a marilor și micilor firme implicate în producția de alimente care ajung pe masa consumatorului...în gândurile mele cele mai întunecate, uneori am impresia că lucrurile sunt puțin scăpate de sub control...nu știu cum va decurge relația dintre producție și consum; mi-e teamă să mă gândesc ce va pune omul în farfurie peste vreo 50-100 de ani...vom fi tot mai mulți (9-10 miliarde în 2050)...anii trec repede..soluțiile se lasă așteptate...
Concluzie:
Chiar dacă nu toate pavilioane au respectat tema, mi-a plăcut Expo Milano 2015; o experiență pe care aș fi prelungit-o; și da... imi doresc ca în 2020 să văd expoziția din Dubai "Connecting Minds, Creating the Future" care se anunță spectaculoasă...
Am fost unul dintre milioanele de vizitatori care au trecut pragul expoziției de la Milano (1 mai - 31 octombrie 2015). Este pentru prima dată când văd o expoziție universală, ea desfășurându-se odată la cinci ani. Nu am cu ce să fac comparație și chiar dacă aș avea, aș refuza. Tema a fost una generoasă: "Hrănirea planetei, energie pentru viață". Se ajunge simplu, cu metroul M1: un bilet de 2,50 euro pană la Rho Fiera. Peste tot sunt indicatoare, reclame, întreg orașul Milano "gravitează" în jurul expoziției. Deși am ales o zi de luni a săptămanii în speranța că nu va fi prea aglomerat, am prins multă lume, cozi interminabile la unele standuri. În naivitatea mea, mi-am zis că voi sta vreo trei-patru ore doar să-mi fac o idee. Intuiam că voi fi prinsă într-o mașină de tocat banii vizitatorului, un spațiu cu pavilioane inovatoare în care toate țările abordează și jonglează cu concepte de resurse pentru hrană, iar la sfârșitul expoziției nu știu de fapt cât, cum sau ce se va schimba în modul de hrănire a omenirii. Nu e simplu să schimbi mentalități, obiceiuri alimentare, să găsești tehnologii noi, resurse, să ai apă peste tot...să convingi consumatorul ce este o mâncare sănătoasă, activitatea sectoarelor responsabile de securitatea alimentară să fie eficientă și tot mai prezentă ... așa ceva necesită timp, însă e un lucru bun că "actorii" implicați au avut la dispoziție câteva luni să discute, să analizeze, să caute soluții. De obicei, un astfel de subiect duce la discuții interminabile, pro și contradictorii.
Nu am stat trei-patru ore, ci peste nouă ore...și aș mai fi rămas pană la ora închiderii dacă nu ar fi trebuit să ajung cu trenul în Brescia unde eram cazată. Sincer, aș mai fi stat o zi, două să pot intra și în standurile cele mai vizitate. Nu știu cât de corectă a fost intuiția mea, însă odată ajuns(ă) în perimetrul expoziției începe să-ți placă. Chiar dacă am ratat intrarea în multe standuri (din cauza cozilor) nici nu știu cum a trecut timpul. Multă forfotă, zeci de restaurante încât era să răman nemîncată fiindcă nu știam pe care să-l aleg... să servesc pizza? parmezan?salată? carne? de porc? de vită? orez? cartofi?fructe de mare?pește?...dificilă alegere...la un moment dat mi-a zburat gândul la băiatul din documentarul Pavilionului Zero, care nu avea din ce alege și m-a cuprins un sentiment de vinovăție...
Am intrat în standurile: Qatar, Spania, România, Franța, Rusia, Moldova, Vietnam, în zona clusterului dedicat ciocolatei, în zona de degustare a vinurilor din Italia ("Vino -A taste of Italy"). Am vizitat 'Pavilionul Zero", "Supermarketul viitorului" și zona "Eataly" în care erau prezente 20 de restaurante specifice din toată Italia. Restul standurilor le-am văzut doar la exterior. Pavilionul Israelului era închis pentru vreo două zile. Cele mai mari cozi erau la Japonia, Italia, Germania, Brazilia, Emiratele Arabe Unite, China, Kazakhstan...Există clusterul orezului, ciocolatei, cafelei, fructelor și legumelor, cerealelor, mirodeniilor, bio-mediteranean etc., Partea "magică" a vizitei o reprezintă show-ul de lumini, apă și muzică oferit de "tree of life" (albero della vita, arborele vieții), simbolul expoziției.
Ca exterior interesante sunt și standul Mexicului, al Germaniei (tema "field of ideas" - pavilion alimentat exclusiv cu energie solară), standul Vanke (gigantul chinez și lider pe piața imobiliară) amplasat în apropierea arborelui vieții. Prezența Chinei este împărțită în trei pavilioane, unul dintre ele fiind Vanke, proiectat de arhitectul Daniel Libeskind și de Libeskind Architettura in Milano.
Până să intri în standul Franței (care are ca temă "Different Ways of Producing and Providing Food"), treci printr-o grădină amenajată cu plante din diferite zone ale țării. Citisem că pavilionul ventilat natural, construit cu lemn din masivul Jura e demontabil și va fi vândut la licitație după ce se va încheia expoziția.
De cate ori mă gândesc la Expo Milano 2015, primele amintiri care ies la suprafață sunt: "tree of life","Pavilionul Zero" și zecile de sticle de vin atârnate de tavanul standului Franței...
Aș zice că "Pavilionul Zero" reprezintă standul cel mai sugestiv; are cel mai mare impact asupra vizitatorului fiindcă încearcă "să urmărească pe scurt istoria omenirii prin intermediul relației sale cu alimentele"....ți se reamintește cum s-a ajuns de la o bucată de pâine, de la un teren arid, de la o casă prăpădită la cartiere întregi de zgârie nori, la alimente mult prea sofisticate și procesate...trecerea de la rural la marea revoluție industrială..."anual, pe glob se aruncă sau se pierde aproximativ 30% din producția de mancare deopotrivă în țările dezvoltate cât și în cele în curs de dezvoltare...adică 1.3 milioane de tone, o cantitate de patru ori mai mare decat ar fi necesar să hrănească peste 800 de milioane de oameni care suferă de foame. Totodată, 42 milioane de copii sub 5 ani suferă de exces de greutate și peste 500 milioane de adulți sunt obezi..."
Am intrat și în Supermarketul viitorului (Supermercato del Futuro) reprezentat de lanțul de magazine Coop. Ce am văzut în plus: ecrane pe care găsești diverse informații despre produsul respectiv: originea lui, kilocalorii etc, roboți care îți aleg fructe; la casă îți scanezi singur produsele; evident există și personal care te ajută dacă nu te descurci cu scanarea produselor...Nu am stat mult în magazin așa că probabil mi-au scăpat multe detalii.
În momentul când am intrat în standul României se desfășura un moment artistic pentru un grup de copii turci (am intuit că ar fi turci după stegulețele pe care le aveau în maini). România s-a prezentat cu un pavilion în formă de casă țărănească, poziționat (zic eu) într-o zonă foarte bună. Se află în apropiere de Mexic, de Spania și la câteva minute de arborele vieții și pavilionul Italiei. Am citit în diverse articole romanești foarte mult critici la adresa pavilionului țării noastre. Nu știu ce înseamnă financiar și ce costuri presupune zilnic, nu știu ce reguli sunt impuse unui pavilion și de aceea aș evita și nici nu doresc să fac remarci răutăcioase. Pur și simplu m-am bucurat că e și România acolo. E bine, e rău că s-a mers pe simplitate? Nu am un răspuns...îl așteptăm de la specialiști. Poate mi-ar fi plăcut să văd mai multe sticle de vin expuse, cozonaci, recipiente cu miere de albine, cu dulceață sau rulând pe ecrane mari documentare despre mâncarea noastră tradițională, filmulețe scurte cu bucătari gătind "o așa zisă mâncare considerată sănătoasă", imagini cu pomi fructiferi, cu un copil într-o sală de clasă mușcând dintr-un măr... În lumea în care trăim, cartea de vizită a unei țări atârnă cu atât mai greu cu cât ai un pavilion mai inovator, cu tehnologie de vârf.
Trăgând linie, indiferent cât de complexe sau nu au fost pavilioanele celor 140 de țări participante, indiferent de rivalitățile arhitecturale, de fapt, succesul expoziției ar consta dacă într-un timp cât mai scurt s-ar putea aplica noile viziuni ale țărilor în domeniul alimentației, dacă nu s-ar mai risipi atâta mâncare, dacă pe glob ar fi mai puține persoane care ar răbda de foame... știu, o să spuneți, prea mulți de dacă; pentru a se întîmpla câte ceva din toate acestea, cred că până la urmă devine responsabilitatea fiecărui individ în parte, a "personajelor cheie", a marilor și micilor firme implicate în producția de alimente care ajung pe masa consumatorului...în gândurile mele cele mai întunecate, uneori am impresia că lucrurile sunt puțin scăpate de sub control...nu știu cum va decurge relația dintre producție și consum; mi-e teamă să mă gândesc ce va pune omul în farfurie peste vreo 50-100 de ani...vom fi tot mai mulți (9-10 miliarde în 2050)...anii trec repede..soluțiile se lasă așteptate...
Concluzie:
Chiar dacă nu toate pavilioane au respectat tema, mi-a plăcut Expo Milano 2015; o experiență pe care aș fi prelungit-o; și da... imi doresc ca în 2020 să văd expoziția din Dubai "Connecting Minds, Creating the Future" care se anunță spectaculoasă...
http://www.expo2015.org/it
Seara după ora 18,00 biletul de intrare este 5 euro; chiar dacă expoziția este deschisă până la ora 23,00, o parte dintre pavilioane se închid pe la ora 21,00
Articole similare:
Septembrie in Italia (I)
Septembrie in Italia - Varenna si Villa Monastero (II)
Septembrie in Italia - Lacul Como -Lenno - Villa del Balbianello (III)
Septembrie in Italia - intre Como si Bellagio - Vila Melzi (IV)
Septembrie in Italia - Bergamo (V)
Septembrie in Italia - Isola Madre, Stresa (VI)
Lacul Como - gradinile de la Villa Carlotta - mai 2016
Septembrie in Italia (I)
Septembrie in Italia - Varenna si Villa Monastero (II)
Septembrie in Italia - Lacul Como -Lenno - Villa del Balbianello (III)
Septembrie in Italia - intre Como si Bellagio - Vila Melzi (IV)
Septembrie in Italia - Bergamo (V)
Septembrie in Italia - Isola Madre, Stresa (VI)
Lacul Como - gradinile de la Villa Carlotta - mai 2016
Septembrie - Expo Milano 2015- tree of life-arborele vietii |
Expo Milano 2015- tree of life |
Expo Milano 2015- tree of life |
Expo Milano 2015- Standul Romaniei |
Expo Milano 2015 - spre standul Romaniei |
Expo Milano 2015- Pavilionul Zero |
Expo Milano 2015 |
Expo Milano 2015- Standul Vietnamului |
Expo Milano 2015- Standul Vietnamului |
Expo Milano 2015- o delegatie a Turciei |
Expo Milano 2015- standul Moldovei |
Expo Milano 2015 |
Expo Milano 2015 |
Expo Milano 2015-standul Malaysia |
Expo Milano 2015 - la Pavilionul Zero |
Expo Milano 2015 |
Expo Milano 2015 -Standul Chinei |
Expo Milano 2015 |
Expo Milano 2015 |
Expo Milano 2015 - Standul Emiratele Arabe Unite |
Expo Milano 2015 - coada de la standul Emiratele Arabe Unite |
Expo Milano 2015 - la standul Kazakstan |
Expo Milano 2015 - standul Kazakhstan |
Expo Milano 2015-pavilionul Mexicului- in spatele lui se afla Supermarketul viitorului |
Expo Milano 2015 |
Expo Milano 2015 |
Expo Milano 2015- Supermarketul viitorului |
Expo Milano 2015 - interior standul Frantei |
Expo Milano 2015 - interior Supermarketul viitorului |
Expo Milano 2015 - standul Italiei |
Expo Milano 2015 |
Expo Milano 2015 |
Expo Milano 2015-standul Vanke -gigantul chinez si lider in domeniul imobiliar |
Expo Milano 2015-- la standul Japoniei |
Expo Milano 2015-Standul Rusiei |
Expo Milano 2015-interior standul Rusiei |
Expo Milano 2015-interior stand Qatar |
Foarte interesanta expozitie, cu siguranta mi-ar fi facut placere sa o vad. Din pacate nu am avut drum intr-acolo anul acesta.
RăspundețiȘtergereCred ca francezii au o pasiune pentru agatatul in tavan in ultima vreme, bradul de Craciun de la galeriile Lafayette de iarna trecuta a fost la fel :))
Larisa, am facut si eu ca tine cu Corsica;
Ștergerevroiam sa merg in Spania, dar din anumite motive nu pot lipsi multe zile de acasa;
nu aveam in plan anul acesta zona Milano; in ultimul moment m-am hotarat la patru zile de Italia si le-am impartit in functie de vreme: una EXPO MILANO, una Verona si doua la lacul Garda.
anul trecut cand ai fost si tu (si eu) in zona am prins vreme mai buna.