GRECIA 2020- CALATORIE IN VREME DE PANDEMIE- SANTORINI - EXCURSIE LA VULCANUL NEA KAMENI, IZVOARELE TERMALE SI INSULA THIRASSIA -PARTEA II

În articolul anterior (clik aici) scriam că Santorini este un complex de cinci insule (Thira, Thirassia, Nea Kameni, Palea Kameni și Aspronisi). Din studii reiese  că de-a lungul vremii opt erupții au dat forma actuală a insulelor vulcanice Nea și Palea Kameni.

Dacă ai ajuns în Santorini este obligatorie o excursie până la vulcanul (activ) Nea Kameni. După ce îl admiri de sus din Thira (Fira) este copleșitor sentimentul de a păși pe el. Ultima erupție a fost în 1950 și de atunci vulcanul doarme și va fi în această stare pentru multă vreme. Sunt mai multe tipuri de excursii cu prețuri diferite pe care le poți face. Am ales-o pe cea de șase ore și jumătate  cu plecare din portul vechi din Fira (Thira) și dacă azi scriu aceste rânduri e clar că nu am avut parte de nici un "foc de artificii". -;) 

Cum ajungi în port: cobori cu telefericul (6 euro timp de 2 minute) sau pe cele 580 de scări printre măgăruși (cam 20 minute).  Fiind un an atipic, din cauza coronavirusului a trebuit să fim cu o jumătate de oră înainte de ora de plecare pentru a completa niște formulare cu datele de contact (nume, telefon, data nașterii etc.). Am ales varianta de coborâre pe scări și la întoarcere am urcat cu telefericul.

Biletul (26 euro) l-am achiziționat  din port de la una din agenții chiar în ziua respectivă. Ambarcațiunea cu care ne-am deplasat a fost una de lemn (vezi  prima imagine). 

GRECIA 2020- CALATORIE IN VREME DE PANDEMIE- SANTORINI - PARTEA I

Am tot evitat să vizitez  Grecia.

Iată-mă însă (în acest an 2020 complicat), la sfârșit de septembrie pășind pentru prima oară pe pământ grecesc. După emoțiile cu testul pentru coronavirus, un drum lung cu mașina până în Atena și continuând cu feribotul, mă trezesc pe o insulă aridă, cu un sol ciudat și  nume zglobiu. De fapt, Santorini este un complex de cinci insule (Thira, Thirassia, Nea Kameni, Palea Kameni și Aspronisi, doar primele două fiind populate). Imaginea vulcanului (Nea Kameni) o voi purta cu mine tot restul vieții.  Dacă sunteți interesați, puteți citi despre istoria insulei, erupția vulcanului (pe la 1610 î.Hr.) care a devastat civilizația minoică și a dat insulei forma de semilună. Jean Jacques Cousteau credea că Santorini este "Atlantida pierdută". A fost o vacanță relaxantă, neobișnuită pentru stilul meu de a călători, dar minunată. M-am desprins cu greu. Aș mai fi stat câteva zile. Cred că m-aș putea obișnui și cu acest tip de excursii.  Știu că s-a scris mult despre Santorini, probabil nu voi aduce nimic nou dar poate veți fi încântați măcar de fotografii. Este un tărâm al contrastelor: o parte din insula e fotogenică, parcă cere să fie  imortalizată pentru posteritate,  iar cealaltă  este aridă, nu crește nimic, pare uitată de timp. Vița de vie are un aspect de tufă mică, altfel decât suntem obișnuiți și dă unul dintre renumitele vinuri locale "santo". Deși insula este mică, nu am ajuns în toate punctele. Ba chiar am ratat și câteva plaje deși Santorini nu prea impresionează la acest capitol.

Ce am reușit să văd:

IN VIZITA LA GRADINA BOTANICA "VASILE FATI" DIN JIBOU - ROMANIA

Am auzit numai cuvinte frumoase despre Grădina Botanică de la Jibou (România). 
Îmi doream de multă vreme să o vizitez. Planetele s-au aliniat să ajung, însă într-o zi cu nori și ploaie, deși suntem în plină vară. Chiar și așa, impresia a fost una peste așteptări. O stare de bine, de dorință de revenire. 

Nu-i lipsește nimic. Flori, culoare, miresme, pești, căprioare, mistreți, păsări, un adevărat complex. Veți păși printr-o grădină japoneză (cu plante tipice din zona orientală) și o grădină cu trandafiri. Serele care conțin plante  ce nu pot crește în exterior, reprezintă emblema grădinii botanice din Jibou (peste 27 tipuri de palmieri). Ca o curiozitate, "dracanea draco", o specie rară ce o putem admira în seră (trăiește mai ales în insulele Canare) secretă o rășină roșie, numită sânge de dragon, utilizată în medicina tradițională și despre care se spune că era întrebuințată ca și colorant pentru vopsirea viorilor stradivarius. 
De câte ori trecem pragul grădinii, trebuie să-i mulțumim în gând profesorului Vasile Fati care s-a străduit să lase în urma lui un proiect minunat. Fără pasiunea și sacrificiile lui, azi nu am fi avut ocazia acestei călătorii prin  universul  plantelor...  

EZE- UN VIS IMPLINIT - COASTA DE AZUR - FRANTA

O mică parte din Coasta de Azur am revăzut-o la mijlocul lui septembrie 2019. Trei zile și jumătate. Baza a fost în Nisa iar de aici excursii de câte o jumătate de zi/o zi: Eze, Antibes, Monaco, Menton, Villefrance sur Mer, Beaulieu sur Mer. 
Din Nisa până în Eze am ales varianta cu trenul (aproximativ 16  minute).
Din gara (Eze) până în centrul vechi aveam ca opțiuni: autobuzul sau taxiul. Puteam să aleg calea ușoară. Dar am "trudit" din greu. Am ales să urc/cobor "calea lui Nietzsche".  Pentru cei mai comozi, dacă chiar vreți să bateți cărarea despre care se spune că filosoful o parcurgea des, ar fi de preferat să alegeți varianta de coborâre. Autobuzul urma să vină peste vreo 20 de minute, așa că brusc iau hotărârea de a urca pe jos...iată-mă pe potecă...fără planuri, fără strategii turistice...fără să mă uit la ceas...părând că am tot timpul din lume, nefiresc, nepotrivindu-se stilului meu de călător, aruncând câte un gând, din metru în metru la viața mea de până la acel moment. M-au urmărit niște regrete... cumva, până sus, le-am "pierdut".

BARCELONA - HOSPITAL DE SAN PAU IN IMAGINI -CEL MAI MARE EDIFICIU MODERNIST DIN LUME

Ciudat, nu-i așa, să mergi în excursie și să pătrunzi pe poarta unui spital fără să ai o problemă medicală. Datele se schimbă când vorbim despre cel mai mare edificiu modernist din lume, devenit azi un centru cultural, un muzeu aflat pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, o lucrare de suflet a arhitectului Lluis Domenech i Montaner.  

La primele două călătorii în Barcelona am văzut doar exteriorul. La a treia vizită în orașul catalan mi-am gestionat timpul în așa fel încât să văd și interiorul clădirii San Pau. Ansambul (constând din 12 pavilioanele legate între ele prin spații verzi de relaxare) are o arhitectură care  trimite cu gândul spre un palat. Este o operă de artă. 

Pe vremuri, când funcționa ca spital, mulți și-au găsit alinarea sau vindecarea bolilor, alții au "dansat" cu moartea...

Se spune că "spitalul a fost conceput astfel încâ clădirea să-ți dea senzația că ar fi o ființă umană care-și întinde mâinile pentru a-și primi pacienții cu brațele deschise"...