AM VIZITAT RIJKSMUSEUM IN AMSTERDAM

De cele mai multe ori, o vizită la un muzeu nu se termină după ce ai ieșit pe poarta lui. Admiri tablouri sau obiecte celebre, însă "dai" peste artiști de care nu știai până la acel moment și a căror opere  îți stârnesc emoții. Un chip care a traversat secole, o umbră, o fereastră, o barcă, un copac, o petală de floare în fața cărora zăbovești și care vor intra în cutiuța ta de amintiri. Ajungi acasă, cauți informații, citești, te lovești de diverse interpretări și realizezi că ai omis anumite aspecte, detalii... 
Așa cum "Mona Lisa" este legată de Louvre în Paris, "Las Meninas" sau "3 mai 1808" de Prado în Madrid, "The Tempest" a lui Giorgione de Galeria Academiei din Veneția, "Sărutul" lui Klimt de Belvedere din Viena, "Primăvara" lui Botticelli de Galeria Uffizi din Florența, "Fata cu cercel de perlă" a lui Veermer de Mauritshuis din Haga, "Iepurele" lui Durer de Albertina din Viena,  "Rondul de noapte" este simbolul Rijksmuseum în Amsterdam. Mi-am încheiat vizita la muzeu, admirându-l. Începând cu iulie 2019, tabloul urma să intre în restaurare. Partea bună este că vizitatorii pot urmări cum are loc "operațiunea nightwatch". 

Dar până a ajunge la sala respectivă, muzeul îți dezvăluie: tablouri care te subjugă vizual, îți hrănesc imaginația, statuete vechi, obiecte de porțelan sau de lemn splendid confecționate, ceasuri de mare finețe din epoci apuse, cea mai mare și veche bibliotecă de istoria artei din Olanda  (la etajul doi - The Cuypers library),  casa de păpuși a Petronellei Oortman, bijuterii, arme vechi, instrumente muzicale, conversații șoptite ale celorlați vizitatori care uneori pot fi interesante etc.. Așa numita "casă de păpuși" a Petronellei Oortman, de fapt nu reprezintă jucării pentru copii, ci obiecte în miniatură, un interior real, camerele unei familii  înstărite din secolul al XVII-lea confecționate de meșteri pricepuți și talentați. Lucrarea a necesitat multă trudă și a costat o avere (echivalentul unei case de pe un canal din Amsterdam).
Firește, toți cei care vizitează Rijksmuseum își doresc să vadă "Rondul de noapte" al lui Rembrandt și "Lăptăreasa" lui Vermeer (pictată pe la 1657, 1658, când acesta avea în jur de 25 de ani). 

BERLIN - PALATUL CHARLOTTENBURG IN IMAGINI

Despre Berlin am scris un articol mai amplu (aici). Un oraș cu un trecut complicat, care a avut răni grave dar a supraviețuit. Este mai greu de digerat, nu place tuturor. L-am vizitat într-o vară, apoi într-o iarnă. Probabil îl voi mai vedea prin 2024 dacă se va termina de renovat faimosul Altar din Muzeul Pergamon.
Cu Palatul Charlottenburg m-am intersectat vara. Poate este perioada cea mai frumoasă. Dacă ai noroc să prinzi  o zi însorită, complexul, grădinile ți se dezvăluie în toată splendoarea. Este cel mai mare palat din Berlin și a fost reședința de vară a reginei Sophie Charlotte de Hanovra, soția lui Frederick I. Iarna, devine una dintre cele mai atrăgătoare piețe de Crăciun din oraș. Palatul deține o impresionantă colecție de porțelan: aproximativ 5000 de lucrări de artă din porțelan european și 3500 obiecte din porțelan din Asia de Est. Cabinetul de porțelan este una dintre cele mai spectaculoase camere: Sophie Charlotte moare în 1705, la numai 37 de ani, cabinetul fiind finalizat doar în 1706.  În timpul celui de-al doilea război mondial, în 1943, o mare parte din cabinet este distrusă, fiind restaurat în 1967. 
Sunt mai multe corpuri de clădiri ce se pot vizita: palatul vechi, palatul nou, pavilionul nou din grădini, palatul belvedere, mausoleul. Te întorci în timp, admirând mobilier vechi, tablouri, portrete, sculpturi, capela palatului cu scene din noul și vechiul testament, camere rococo, obiecte de argint, de porțelan sau de ceramică de o mare finețe. 
La final, poți visa la toate acestea făcând zigzaguri prin grădinile palatului, căutând umbre ale trecutului... 

CUM POTI VIZITA ZAANDAM SI MORILE DIN ZAANSE SCHANS INTR-O ZI

Sunt momente în viața noastră când avem nevoie de locuri noi, chipuri noi, emoții noi.
Pământ, apă, mori de vânt și case colorate, toate acestea fac din Zaanse Schans (mai greu de pronunțat) un loc încântător dar totodată sufocat de turiști. Cine a ajuns în Amsterdam știe că se pot vizita multe obiective turistice în jurul orașului: excursii de o zi sau jumătate de zi. În vara lui 2019 am poposit în zonă pentru câteva zile venind cu trenul din Brusseles. Cazarea am avut-o în orașul Zaandam, aflat la două stații de tren de Amsterdam (10 minute). Trenurile circulă cu o frecvență de aproximativ 15-20 de minute așa că poate fi o opțiune interesantă.

Dacă ai cazare în Amsterdam, poți într-o zi să combini Zaandam și zona morilor de vânt Zaanse Schans. Pleci din gara Amsterdam Centraal cu trenul și după 10 minute (2 stații)  cobori în Zaandam. Gara și hotelurile de lângă ea sunt colorate, arată minunat, te plimbi, poți servi o cafea sau o gustare și apoi pleci mai departe încă două stații de tren spre morile vânt unde poți aloca câteva ore (stația Zaandijk - Zaanse Schans). De la gară sunt indicatoare spre zona morilor. După vreo cinci minute simți un miros puternic de cacao datorită fabricii de cacao&ciocolata de acolo. Dacă ai noroc și prinzi o zi însorită, va fi o experiență de neuitat, deși locul este aglomerat, înțesat de turiști. Te poți fotografia cu morile de vânt, în unele poți intra contra cost, poți participa la diferite workshopuri organizate. Există și un muzeu - magazin al saboților (intrare gratuită) în care îți poți face o idee despre evoluția acestora de-a lungul vremii și  unde poți vedea o demonstrație de confecționare a lor. De neratat intrarea (gratuit) la Ferma Catharina Hoeve Cheese în care poți gusta și cumpăra câteva tipuri de brânză specifice locului. 

LIBRARIA CARTURESTI CARUSEL - BUCURESTI - ROMANIA

Ajung rar în București, poate în câte o delegație  și nu am timp să vizitez orașul. Ultima dată am avut în jur de două ore libere și am dat o raită până la imobilul de pe strada Lipscani 55, care azi găzduiește librăria Cărturești Carusel. Văzusezm zeci de imagini, chiar și o emisiune în care au fost invitați arhitecții "vinovați" de splendoarea interiorului acestui edificiu încât trăiam cu impresia că sunt singura care nu a intrat în acea librărie. 

Dacă bine îmi amintesc, celebrul nostru dirijor, Tiberiu Soare afirma într-un interviu că "cine are o carte în mână nu este niciodată singur" iar altcineva spunea că "nu contează câte cărți ai în biblioteca casei, ci doar bibliotecile pe care le porți în tine, cu tine" (deci ce ai citit)...

Am stat aproximativ 30 de de minute, răsfoind diverse cărți,  cu părere de rău că mă grăbeam spre aeroport și nu am reușit să zăbovesc și la ultimul nivel, la bistro să servesc o prăjitură. Am revăzut în rafturi cărți pe care le-am citit  și cărți pe care îmi doresc să le citesc.  Am rămas adepta cititului clasic...nici un laptop, telefon, tabletă nu îl pot înlocui...mirosul unei cărți noi, trecerea de la  o pagină la alta, subliniatul cu creionul a anumitor pasaje, pagini îndoite, adormitul cu cartea în mână și ochelarii pe nas...Ador albumele de artă, jurnalele, biografiile, memoriile  unor personalități remarcabile... Am deschis un album cu operele lui Goya...pe copertă, tabloul "3 mai 1808"...m-am așezat pe un scaun, am derulat la întâmplare câteva pagini amintindu-mi de vizita de la Madrid din muzeul Prado unde sunt expuse câteva dintre celebrele picturi ale lui Goya... 

BUDAPESTA - CAFENELE DIN AL TREILEA VAL

Anul trecut am scris un articol despre cafenelele în care am intrat prin excursiile mele (dacă te interesează, citeste aici). Prefer cafeaua de specialitate și cafenelele din categoria numită "cel de-al treilea val". În cele vechi, cu tradiție, gen palate, clădiri vechi, gust ceva doar pentru a mă bucura de atmosferă.
Dacă despre o bere artizanală sau un vin încerc să aflu cât mai multe detalii,  la fel procedez și cu cafeaua de specialitate. Dacă nu mi se spune, întreb despre originea ei, aromă, altitudine. După ce mi se aduce cafeaua în ceașcă, primul lucru pe care îl fac este să o miros, să-i simt aroma și apoi urmează etapa de savurare. Nu am studii, cursuri în domeniul preparării cafelei, dar cumva, intuiția îmi spune dacă pentru mine  este o cafea bună sau nu.
Îi admir pe cei care lucrează în această branșă pentru că este multă trudă, sudoare, implică multă pasiune. Poate prea multe etape dificile până boaba de cafea ajunge în ceașca noastră.

În Budapesta poposesc  odată la un an sau doi, cel puțin pentru câteva ore. 

Voi enumera cafenelele "third wave"  din acest oraș în care am băut  cel puțin o cafea (lista rămâne deschisă până la urmatoarea vizită):