De cele mai multe ori, o vizită la un muzeu nu se termină după ce ai ieșit pe poarta lui. Admiri tablouri sau obiecte celebre, însă "dai" peste artiști de care nu știai până la acel moment și a căror opere îți stârnesc emoții. Un chip care a traversat secole, o umbră, o fereastră, o barcă, un copac, o petală de floare în fața cărora zăbovești și care vor intra în cutiuța ta de amintiri. Ajungi acasă, cauți informații, citești, te lovești de diverse interpretări și realizezi că ai omis anumite aspecte, detalii...
Așa cum "Mona Lisa" este legată de Louvre în Paris, "Las Meninas" sau "3 mai 1808" de Prado în Madrid, "The Tempest" a lui Giorgione de Galeria Academiei din Veneția, "Sărutul" lui Klimt de Belvedere din Viena, "Primăvara" lui Botticelli de Galeria Uffizi din Florența, "Fata cu cercel de perlă" a lui Veermer de Mauritshuis din Haga, "Iepurele" lui Durer de Albertina din Viena, "Rondul de noapte" este simbolul Rijksmuseum în Amsterdam. Mi-am încheiat vizita la muzeu, admirându-l. Începând cu iulie 2019, tabloul urma să intre în restaurare. Partea bună este că vizitatorii pot urmări cum are loc "operațiunea nightwatch".
Dar până a ajunge la sala respectivă, muzeul îți dezvăluie: tablouri care te subjugă vizual, îți hrănesc imaginația, statuete vechi, obiecte de porțelan sau de lemn splendid confecționate, ceasuri de mare finețe din epoci apuse, cea mai mare și veche bibliotecă de istoria artei din Olanda (la etajul doi - The Cuypers library), casa de păpuși a Petronellei Oortman, bijuterii, arme vechi, instrumente muzicale, conversații șoptite ale celorlați vizitatori care uneori pot fi interesante etc.. Așa numita "casă de păpuși" a Petronellei Oortman, de fapt nu reprezintă jucării pentru copii, ci obiecte în miniatură, un interior real, camerele unei familii înstărite din secolul al XVII-lea confecționate de meșteri pricepuți și talentați. Lucrarea a necesitat multă trudă și a costat o avere (echivalentul unei case de pe un canal din Amsterdam).
Firește, toți cei care vizitează Rijksmuseum își doresc să vadă "Rondul de noapte" al lui Rembrandt și "Lăptăreasa" lui Vermeer (pictată pe la 1657, 1658, când acesta avea în jur de 25 de ani).
Despre cele două lucrări s-au scris sute de articole, volume ...curiozitatea nu-ți dă pace...trebuie să "dai piept" cu Rembrandt, maestrul tehnicii clarobscur-ului, cel care a reușit în afara academiei, care nu a respectat regulile, care "a instaurat un nou fel de a picta" și cu Vermmer, despre care se spune că avea geniu vizual, dar care secole a rămas căzut în uitare, oarecum ascuns, vorbindu-se puțin de el, până când un francez (criticul de artă Theophile Thore) l-a scos "la lumină". "Nimeni n-a pictat mai bine ca Vermeer degradeurile luminii pe un perete".
Rembrandt - considerat de unii geniu, de alții "grosolan, fustangiu, gurmand, întunecat, singuratic", ne-a lăsat o fabuloasă colecție de picturi și desene care încă multă vreme va mai da bătăi de cap criticilor de artă, specialiștilor sau simplilor privitori... De-a lungul vieții, personajul preferat în tablourile sale a fost "el însuși". S-a pictat tânăr, bătrân, sărac, bogat, arogant, îngândurat... Am citit că "de-a lungul existenței sale, Rembrandt și-a realizat autoportretul de aproximativ optzeci de ori, în tablouri, gravuri, desene". La primele autoportrete, Rembrandt începe să își semneze tablourile cu "RHL"(Rembrandt, fiul lui Harmen, din Leiden). La data când am vizitat muzeul era expus autoportretul din tinerețe, de la 1628. Eu îl prefer pe cel din 1629 (pe care l-am văzut într-o expoziție în Budapesta).
În Rijksmuseum, "Rondul de noapte" pare a fi tabloul care niciodată nu este singur în intervalul orar în care muzeul se poate vizita. Grupuri de elevi sau adulți însoțiți de profesori sau ghid, câte un el și o ea ținându-se de mână, turiști singuratici, fiecare alocă câteva minute tabloului, încercând să-i găsească secretele. Cred că "Rondul de noapte" face parte din categoria picturilor istorice (ce ilustrează o tradiție de apărare a orașului) pe care trebuie să le vezi și să le revezi de mai multe ori. Este un tablou de dimensiuni mari (3.65 metri înălțime/ 4.38 metri lățime) pe care Rembrandt a început să-l picteze la 1641. Pare în mișcare, fiecare personaj din tablou are câte ceva de făcut. Neclar este rolul figurii feminine (cea mai luminată din tablou) care aleargă printre lănci și muschete. Specialiștii spun că pitica ar avea chipul soției sale Saskia, care la vremea când picta tabloul, era pe moarte. De fapt, la scurt timp după ce Rembrandt livrează tabloul, Saskia moare. Căpitanul Banning Cocq (într-un costum închis la culoare) și locotenentul său sunt în prim planul tabloului. De efect este umbra mâinii stângi a căpitanului care apare pe haina deschisă la culoare a locotenentului său. Chiar dacă titlul este "Rondul de noapte", scena redată în tablou se desfășoară în timpul zilei. Titlul i-a fost atribuit în secolul al XVIII-lea, datorită culorilor întunecate, de slabă calitate, crezându-se că scena s-ar produce în timpul nopții. Tabloul a fost restaurat în 1947 și după cum am menționat mai sus, începând cu iulie 2019 suferă o nouă "cosmetizare".
În concluzie, dacă vă aflați în Amsterdam și iubiți arta, ați putea fi unul dintre cei două milioane de vizitatori pe care-i primește în fiecare an Rijksmuseum (clădirea însăși fiind o operă de artă), dezvăluind o colecție de peste 8000 de exponate.
Așa cum "Mona Lisa" este legată de Louvre în Paris, "Las Meninas" sau "3 mai 1808" de Prado în Madrid, "The Tempest" a lui Giorgione de Galeria Academiei din Veneția, "Sărutul" lui Klimt de Belvedere din Viena, "Primăvara" lui Botticelli de Galeria Uffizi din Florența, "Fata cu cercel de perlă" a lui Veermer de Mauritshuis din Haga, "Iepurele" lui Durer de Albertina din Viena, "Rondul de noapte" este simbolul Rijksmuseum în Amsterdam. Mi-am încheiat vizita la muzeu, admirându-l. Începând cu iulie 2019, tabloul urma să intre în restaurare. Partea bună este că vizitatorii pot urmări cum are loc "operațiunea nightwatch".
Dar până a ajunge la sala respectivă, muzeul îți dezvăluie: tablouri care te subjugă vizual, îți hrănesc imaginația, statuete vechi, obiecte de porțelan sau de lemn splendid confecționate, ceasuri de mare finețe din epoci apuse, cea mai mare și veche bibliotecă de istoria artei din Olanda (la etajul doi - The Cuypers library), casa de păpuși a Petronellei Oortman, bijuterii, arme vechi, instrumente muzicale, conversații șoptite ale celorlați vizitatori care uneori pot fi interesante etc.. Așa numita "casă de păpuși" a Petronellei Oortman, de fapt nu reprezintă jucării pentru copii, ci obiecte în miniatură, un interior real, camerele unei familii înstărite din secolul al XVII-lea confecționate de meșteri pricepuți și talentați. Lucrarea a necesitat multă trudă și a costat o avere (echivalentul unei case de pe un canal din Amsterdam).
Firește, toți cei care vizitează Rijksmuseum își doresc să vadă "Rondul de noapte" al lui Rembrandt și "Lăptăreasa" lui Vermeer (pictată pe la 1657, 1658, când acesta avea în jur de 25 de ani).
Despre cele două lucrări s-au scris sute de articole, volume ...curiozitatea nu-ți dă pace...trebuie să "dai piept" cu Rembrandt, maestrul tehnicii clarobscur-ului, cel care a reușit în afara academiei, care nu a respectat regulile, care "a instaurat un nou fel de a picta" și cu Vermmer, despre care se spune că avea geniu vizual, dar care secole a rămas căzut în uitare, oarecum ascuns, vorbindu-se puțin de el, până când un francez (criticul de artă Theophile Thore) l-a scos "la lumină". "Nimeni n-a pictat mai bine ca Vermeer degradeurile luminii pe un perete".
Rembrandt - considerat de unii geniu, de alții "grosolan, fustangiu, gurmand, întunecat, singuratic", ne-a lăsat o fabuloasă colecție de picturi și desene care încă multă vreme va mai da bătăi de cap criticilor de artă, specialiștilor sau simplilor privitori... De-a lungul vieții, personajul preferat în tablourile sale a fost "el însuși". S-a pictat tânăr, bătrân, sărac, bogat, arogant, îngândurat... Am citit că "de-a lungul existenței sale, Rembrandt și-a realizat autoportretul de aproximativ optzeci de ori, în tablouri, gravuri, desene". La primele autoportrete, Rembrandt începe să își semneze tablourile cu "RHL"(Rembrandt, fiul lui Harmen, din Leiden). La data când am vizitat muzeul era expus autoportretul din tinerețe, de la 1628. Eu îl prefer pe cel din 1629 (pe care l-am văzut într-o expoziție în Budapesta).
În Rijksmuseum, "Rondul de noapte" pare a fi tabloul care niciodată nu este singur în intervalul orar în care muzeul se poate vizita. Grupuri de elevi sau adulți însoțiți de profesori sau ghid, câte un el și o ea ținându-se de mână, turiști singuratici, fiecare alocă câteva minute tabloului, încercând să-i găsească secretele. Cred că "Rondul de noapte" face parte din categoria picturilor istorice (ce ilustrează o tradiție de apărare a orașului) pe care trebuie să le vezi și să le revezi de mai multe ori. Este un tablou de dimensiuni mari (3.65 metri înălțime/ 4.38 metri lățime) pe care Rembrandt a început să-l picteze la 1641. Pare în mișcare, fiecare personaj din tablou are câte ceva de făcut. Neclar este rolul figurii feminine (cea mai luminată din tablou) care aleargă printre lănci și muschete. Specialiștii spun că pitica ar avea chipul soției sale Saskia, care la vremea când picta tabloul, era pe moarte. De fapt, la scurt timp după ce Rembrandt livrează tabloul, Saskia moare. Căpitanul Banning Cocq (într-un costum închis la culoare) și locotenentul său sunt în prim planul tabloului. De efect este umbra mâinii stângi a căpitanului care apare pe haina deschisă la culoare a locotenentului său. Chiar dacă titlul este "Rondul de noapte", scena redată în tablou se desfășoară în timpul zilei. Titlul i-a fost atribuit în secolul al XVIII-lea, datorită culorilor întunecate, de slabă calitate, crezându-se că scena s-ar produce în timpul nopții. Tabloul a fost restaurat în 1947 și după cum am menționat mai sus, începând cu iulie 2019 suferă o nouă "cosmetizare".
În concluzie, dacă vă aflați în Amsterdam și iubiți arta, ați putea fi unul dintre cei două milioane de vizitatori pe care-i primește în fiecare an Rijksmuseum (clădirea însăși fiind o operă de artă), dezvăluind o colecție de peste 8000 de exponate.
Link util:
https://www.rijksmuseum.nl/en
În mai 2019, prețul on-line al biletului a fost 19 euro (a inclus și expoziția All Rembrandt)
Rijksmuseum se găsește în cartierul, piața muzeelor (în apropiere de Van Gogh Museum, Moco Museum, Diamond Museum, Stedelikh Museum etc..) și e structurat pe nivelele 0-3 cuprinzând colecții speciale, permanente, temporare. A fost timp de zece ani în renovări, restaurări, deschizându-se publicului larg din nou în 2013.
Rijksmuseum se găsește în cartierul, piața muzeelor (în apropiere de Van Gogh Museum, Moco Museum, Diamond Museum, Stedelikh Museum etc..) și e structurat pe nivelele 0-3 cuprinzând colecții speciale, permanente, temporare. A fost timp de zece ani în renovări, restaurări, deschizându-se publicului larg din nou în 2013.
În 2019 am ajuns de două ori în Amsterdam: primăvara și vara. Muzeul l-am vizitat în mai, când am stat doar două zile. Atunci nu știam că voi ajunge și în august. Cum timpul era limitat (să văd un pic din oraș, să fug și la Keukenhof - grădina de flori,citește aici ce am scris), mi-am achiziționat de acasă bilet on-line de pe siteul oficial al muzeului (19 euro) ca să fiu sigură că reușesc să intru. Aș fi fost obosită, indispusă dacă așteptam mai mult de o oră la coadă la bilete și nu aș fi reușit să mă concentrez pe exponate. Poate și starea în care ești contribuie și stabilește dacă vizita este o reușită sau nu.
În august, în grădinile muzeului erau expuse câteva lucrări ale lui Louise Bourgeois, una dintre cele mai influente artiste ale secolului, care s-a stins la 98 de ani în 2010, cunoscută mai ales pentru lucrări de mari dimensiuni. A fost întrebată de multe ori de ce a ales ca temă păianjenul și a răspuns că "ea vine dintr-o familie de restauratori".[...] "Păianjenul este un reparator. Dacă te bagi în pânza unui păianjen, nu se supără. O țese și o repară."
În august, în grădinile muzeului erau expuse câteva lucrări ale lui Louise Bourgeois, una dintre cele mai influente artiste ale secolului, care s-a stins la 98 de ani în 2010, cunoscută mai ales pentru lucrări de mari dimensiuni. A fost întrebată de multe ori de ce a ales ca temă păianjenul și a răspuns că "ea vine dintr-o familie de restauratori".[...] "Păianjenul este un reparator. Dacă te bagi în pânza unui păianjen, nu se supără. O țese și o repară."
Te-ar putea interesa si:
KEUKENHOF - GRADINA DE FLORI A EUROPEI- 2019
CUM POTI VIZITA ZAANDAM SI MORILE DIN ZAANSE SCHANS INTR-O ZI
Velazquez in Viena - Expozitia de la Kunsthistorisches Museum
Budapesta la sfarsit de noiembrie 2014 - Piata de Craciun & Expozitia "Rembrandt and the Dutch Golden Age"
Muzeul Satului - Baia Mare
 |
| RIJKSMUSEUM IN AMSTERDAM |
 |
| INTERIOR -RIJKSMUSEUM IN AMSTERDAM - mai 2019 |
 |
| RIJKSMUSEUM IN AMSTERDAM- The Cuypers library -BIBLIOTECA - in luna mai 2019 |
 |
| RIJKSMUSEUM IN AMSTERDAM- BIBLIOTECA-The Cuypers library |
 |
| RIJKSMUSEUM IN AMSTERDAM- VIOARA NU ESTE FUNCTIONALA (1705-1710)- este doar un obiect decorativ- considerata o piesa deosebita- ceramica de Delft |
 |
| o pereche de piramide pentru flori |
 |
| RIJKSMUSEUM IN AMSTERDAM- INTERIOR- COLTUL CHINEZESC |
 |
| sala in care este expus "Rondul de noapte" |
 |
| un set de sah din Germania - de pe la 1550 |
 |
| detaliu - un set de sah din Germania - de pe la 1550 |
 |
| Sfanta Ursula |
 |
| Batalia de la Waterloo - Jan Pieneman |
 |
| detaliu - Batalia de la Waterloo - Jan Pieneman |
 |
| James Abbott McNeill Whistler - "Arrangement in Yellow and Grey: Effie Deans" |
 |
| Vincent Van Gogh- Autoportret - 1887 |
 |
| Veermer-celebrul tablou "Laptareasa" |
 |
| Rondul de noapte- Rembrandt |
 |
| detaliu -Rondul de noapte- Rembrandt |
 |
| RIJKSMUSEUM IN AMSTERDAM- VIOARA NU ESTE FUNCTIONALA DAR ESTE SPLENDIDA |
 |
| Frans Hals si Pietre Codde au pictat o garda civica |
 |
 |
| serviciu de ceai de portelan de Meissen |
 |
| Rembrandt- Autoportret - aproximativ la 1628- unul dintre primele autoportrete |
 |
| viata la curtea otomana |
 |
| un model de nava de razboi olandeza de la sfarsitul secolului al XVII-lea |
 |
| RIJKSMUSEUM IN AMSTERDAM- INTERIOR - sculptura asiatica- Shiva (regele dansatorilor) - este atat creatorul cat si distrugatorul lumii - sub picior se afla un pitic, simbolizand ignoranta |
 |
| in gradinile muzeului - august 2019- lucrarea de Louise Bourgeois |
 |
| lucrare a artistei Louise Bourgeois - in gradinile muzeului- august 2019 |
 |
| Louise Bourgeois - un cuplu de păianjeni |
 |
| lucrare a artistei Louise Bourgeois - in gradinile muzeului- august 2019 |
 |
| casa de păpuși a Petronellei Oortman- camere in miniatura |
 |
| casa de păpuși a Petronellei Oortman- detaliu |
 |
| IN GRADINI -RIJKSMUSEUM IN AMSTERDAM- |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu