26 ianuarie 2018

Jurnal italian 2017 - Napoli si imprejurimi (partea 1)

"Napoli nu subjugă nimănui sufletul de la prima vedere". (Ioan Grigorescu)


Citisem atâtea recenzii negative despre Napoli, încât cu câteva  zile înainte de plecare eram gata să-mi modific traseul.  Am zburat din Cluj Napoca spre Roma (în septembrie 2017) iar de aici am luat trenul spre Napoli, oraș pe care l-am ales ca bază de cazare, ca zonă de tranzit. Am plecat zilnic spre Capri, Caserta, Procida iar două zile și jumătate le-am alocat pentru Sorrento, Positano, Amalfi și Ravello. Pompei l-am vizitat în urmă cu câțiva ani.
Napoli l-am văzut mai mult seara și în vreo două după amieze târzii, deci nu pot spune că îl cunosc. I-am simțit oarecum pulsul. Nu mi-a plăcut, dar nici nu mi-a displăcut total. Ciudat, că până la finalul șederii aproape că m-am adaptat, chiar m-am obișnuit cu Napoli. Este un oraș vechi, obosit, murdar, clădiri neîngrijite, pare deprimant,  este  haotic, nu se respectă regulile de circulație. Vinerea și sâmbăta seara ai senzația că tot tineretul este pe străzi în centrul vechi (și nu numai). Terasele sunt pline ochi, gălăgie, voie bună, auzi dialectul napoletan. Făcând abstracție de toate acestea, Napoli are și cartiere mai noi, curate dar și  clădiri, biserici, muzee cu opere de artă valoroase
Nici nu vă puteți imagina câte temeri și spaime m-au bântuit în legătură cu  gara din Napoli. În cam toate articolele se spune că este populată cu personaje dubioase și trebuie să fii extrem de precaut. Nu știu dacă a fost noroc sau nu, dar am găsit-o liniștită (seara pe la ora 21) iar de aici am luat metroul spre hotel. Cum în cele 4 zile nu am avut nici un incident în Napoli, vă cer permisiunea unei creionări într-o notă cât de cât pozitivă, luminoasă printre atâtea recenzii întunecate. Cazarea am ales-o în zona universității. Metroul este curat iar câteva stații (Toledo, Universitate) sunt adevărate opere de artă realizate cu fonduri europene. 

Sincer, îmi doream de ani de zile să ajung în Napoli ca să văd Cristo Velato una dintre cele mai faimoase sculpturi ale umanității aflată în capela San Severo (,,un triumf al barocului"), cu o tehnică impresionantă despre care Canova ar fi spus că și-ar fi dat zece ani din viață ca să o creeze el. Ca simplu privitor, novice într-ale artei, aș așeza-o la egalitate  cu Pieta lui Michelangelo. Ce a reușit să transmită tânărul sculptor napoletan Giuseppe Sanmartino, îți va râmâne ,,săpat" în suflet pentru totdeauna. Acel văl din marmură ce pare transparent...expresia chipului, toracele, abdomenul, mâinile, genunchii lui Isus... În interior nu este permis fotografiatul. Se mai pot admira și alte lucrări valoroase: Deziluzia, Modestia, Sinceritatea, Educatia etc. La subsolul capelei o să găsiți "Mașinile anatomice", două studii anatomice, schelete (o femeie și un bărbat), despre care încă se vorbește mult în lume. Nici azi nu este foarte clar ce materiale au fost folosite (colorant, ceară de albine? etc) pentru a se obține o astfel de conservare a sistemului circulator. Arterele, venele par reale. Unii spun că ar fi chiar reale. Veți înțelege doar după ce le veți vedea.
Am intrat în Domul din Napoli exact în după amiaza când avea loc celebrarea Sfântului Gennaro, patronul orașului Napoli. A fost o procesiune urmată de discursuri și cântece religioase în interiorul bisericii care găzduiește recipiente cu sângele (care s-ar lichefa de două ori pe an) Sfântului Gennaro. Chiar dacă era foarte multă lume am reușit să vizitez Capela Sfântului Gennaro (capela trezoreriei) în care se păstrează flacoane cu sângele acestuia și oase ale trupului.
Capela San Severo și biserica San Domenico Maggiore (în centrul vechi) sunt apropiate și merită văzute dacă sunteți în preajma lor. Am mai intrat și în alte câteva biserici pe care le-am găsit deschise.
M-am plimbat mai mult la pas. Nu trebuie ratată Via Tribunalereprezentativă pentru Napoli în zona centrului vechi (străduțe înguste, gălăgie, aglomerație, nesiguranță), o plimbare prin port sau pe via Toledo (pe  străduțe perpendiculare cu ea începe zona cartierului spaniol despre care se spune că ar fi de evitat).  Într-o seara am ajuns si la baza castelului Sant' Elmo (era deja închis) așa că am admirat priveliștea de acolo. O bucată de drum am parcurs-o cu metroul până la statia Montesanto și de acolo  pe jos.

Știu, mulți vor spune că am fost degeaba în Napoli dacă nu am servit o pizza la celebrele localuri (Gino Sorbillo, Antica Pizzeria da Michele, Antica Pizzeri Brandi etc).  Pur și simplu nu am avut timp pentru că acolo se stă la coadă cel puțin o jumătate de oră (patruzeci de minute). Am preferat să mănânc paste și dulciuri. Fac numeroase greșeli alimentare pentru că ador deserturile. Am gustat prăjitura "baba" care este celebră în zonă: într-o seară de la faimoasa  Gran Caffe Gambrinus (restaurată la gloria de altă dată) iar în alta de la o cofetărie oarecare. Am preferat-o simplă. E un fel de aluat de savarină, ușor, nimic sofisticat. În ambele locuri a fost la fel de gustoasă. Se spune că împărăteasa Sissi (aflându-se în Napoli) a cerut de la Gambrinus înghețată de violete, Oscar Wilde vizita deseori cafeneaua iar Gabriele D'Annunzio  a scris acolo,  la o masă,  versurile din celebrul "A vucchella".


Napoli generează discuții pro și contra. Unii îl adoră, alții îl urăsc. 
Va trebui să mă reîntorc peste vreo doi ani pentru celebrul muzeu de arheologie, pentru catacombe, o vizită în interior la teatrul de operă San Carlo despre acustica căruia se presupune că o întrece pe cea a Scalei din Milano,  pentru câteva palate, muzee și firește, pentru o pizza. 

Bine de știut:

-dacă luați trenul din Roma spre Napoli (direcția Salerno) aveți mai multe opțiuni în funcție de buget (trenuri mai rapide sau mai lente): se pot lua bilete on-line sau direct din gară de la automate; eu am optat pentru automatul din gară pentru că nu știam exact ora la care ajung, dacă întârzie sau nu avionul;
-in Napoli operează două linii de metro  (linia 1 și 6); pe linia 1 sunt cele mai uzuale stații: Garibaldi, Universitatea, Toledo, Dante, Museo etc; un bilet simplu de metro este 1,5 euro (valabil 90 minute) iar abonamentul pe o zi 4,50 euro;
-Intrarea în capela San Severo din Napoli - 7 euro;
-pentru castelul Sant' Elmo se poate merge cu metroul până la stația Montesanto și de acolo o plimbare la pas cam 15-20 de minute; 
-din gara Napoli spre Herculaneum, Pompei sau Sorrento se circulă cu trenul circumvesuviana (toate pe aceiași direcție) sau cu un tren mai rapid (express); cel express circulă la anumite ore și este cu câțiva euro mai scump față de celălalt; am vrut să testez circumvesuviana din Napoli spre Sorrento, deși NU mi-a fost recomandat; este aglomerat, se stă în picioare, trebuie să ai grijă la buzunare. Din Napoli până în Sorrento se face aproximativ o oră;

-spre Capri, Procida, Ischia, Sorrento se poate ajunge din port cu ferries sau hydrofoils; sunt două porturi: din Molo Beverello pleacă ambarcațiunile mai rapide iar din Calata Porta di Massa cele lente. Poate atunci când mergeți pentru prima dată în Capri și vremea este bună, ar fi indicat să luați un vapor lent ca să puteți admira și savura intrarea în Capri. 

Link-uri utile:

pentru orarul ambarcatiunilor:
https://www.capri.com/en/ferry-schedule
pentru orarul trenului circumvesuviana:
http://www.sorrentoinsider.com/en/naples-to-sorrento-train-schedule


                                                                                                        va urma...


Te-ar mai putea interesa si:

Jurnal italian 2017 - O zi in insula Capri - (partea 2)

Jurnal italian 2017 - Reggia di Caserta (Partea 3)

Jurnal italian 2017- Procida, "Il Postino" si metaforele - (partea 4)

Jurnal italian 2017 - Positano, Sorrento si Amalfi (partea 5)

Jurnal italian 2017 - Ravello- Coasta Amalfi - (partea 6)

(VI) Gran Teatro la Fenice- Venetia -Din seria: cladiri care gazduiesc spectacole de opera, muzica clasica, balet

Septembrie in Italia - Bergamo (V)

Pe unde am calatorit in 2017...


NAPOLI 2017- o cladire pictata prin centrul vechi

NAPOLI 2017- IN STATIA DE METRO TOLEDO

NAPOLI 2017

NAPOLI 2017 - VEDERE  URCAND SPRE CASTELUL SANT'' ELMO

NAPOLI 2017

NAPOLI 2017 - STATIA DE METRO UNIVERSITATE

NAPOLI 2017 - PRAJITURA BABA

NAPOLI 2017 - PRAJITURA BABA - SIMPLA

NAPOLI 2017 - TIRAMISU

NAPOLI 2017 - INTERIOR  - RENUMITA CAFENEA/COFETARIE  GAMBRINUS

NAPOLI 2017 - GAMBRINUS - PRAJITURI

NAPOLI 2017 - INTRARE IN CARTIERUL SPANIOL


NAPOLI 2017 - IN PORT

NAPOLI 2017 - interior biserica San Domenico Maggiore din centrul vechi

NAPOLI 2017- interior biserica San Domenico Maggiore- masinaria celor 40 de ore

NAPOLI 2017-interior biserica San Domenico Maggiore- masinaria celor 40 de ore


NAPOLI 2017- pe stradute

NAPOLI 2017 -INTRARE IN DOM

NAPOLI 2017 - INTRARE IN DOM - SARBATOAREA SFANTULUI GENNARO PROTECORUL ORASULUI NAPOLI

NAPOLI 2017-domul din Napoli

NAPOLI 2017- interior dom

NAPOLI 2017- interior dom

NAPOLI 2017- interior dom

NAPOLI 2017- interior dom

NAPOLI 2017 - interior dom

NAPOLI 2017 - interior dom

NAPOLI 2017
Napoli vazut de pe vapor venind dinspre insula Procida - 2017

Napoli vazut de pe vapor venind dinspre insula Procida - 2017





4 comentarii:

  1. Ce interesant, Napoli are un Cartier Spaniol... Mă întreb cum se face și pe unde în lumea asta mai există cartiere spaniole?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E o zona cu populatie mai saraca (plus altii veniti din diferite colturi ale lumii); stii imaginea aceea cu franghiile de rufe agatate pe deasupra stradutelor inguste...
      a ramas numele de pe vremuri (de prin sec. XVI) cand acolo erau soldatii spanioli (garnizoane militare) si stateau cu ochii pe napoletani sa nu se rascoale; infractionalitate, criminalitate etc..;
      am citit ca incet, incet se incearca o "reabilitare" a cartierului...nu stiu daca vor reusi...

      Ștergere
  2. Frumos, și noi am rămas cu o amintire plăcută după ce am vizitat Napoli. Am reușit să vedem doar o mică parte din ceea ce orașul oferă.

    RăspundețiȘtergere