GRECIA 2020- CALATORIE IN VREME DE PANDEMIE- MYKONOS SI DELOS- PARTEA III

Mi-am luat rămas bun de la Santorini și am urcat pe feribotul care în două ore și jumătate m-a dus în Mykonos. Cum citisem că insula este destinată mai mult distracțiilor, pe ambarcațiune mă gândeam că am făcut o alegere neinspirată, că mă voi plictisi. Totuși, nici nu știu cum au trecut cele câteva zile. Chiar dacă a fost cea mai relaxantă călătorie din ultimii ani (fără alergături la obiective turistice) am rămas cu amintiri frumoase. Din cauza pandemiei,  majoritatea celebrelor cluburi și restaurante de pe plaje erau închise, așa că am găsit o insula neașteptat de liniștită. Vremea a fost perfectă- tot timpul a fost soare. 

LACUL ALBASTRU- VARFUL POCA - MARAMURES- ROMANIA

Pentru iubitorii de drumeții, un traseu interesant în Maramureș ar fi de la  Lacul Albastru până spre Vârful Poca. Poate dura două - trei ore  în funcție de câte pauze/fotografii faci, nivelul fiind unul ușor spre mediu. S-a vorbit/scris mult despre lacul albastru (suprafața de 0.5 ha și 4 metri adâncime) care a apărut prin surparea unei vechi galerii de mină pe la 1920. Culoarea lui se schimbă în funcție de direcția și cantitatea luminii, de anotimp, uneori fiind albastră, alteori verzuie,  "unicitatea lui fiind dată de sărurile cuprice dizolvate în apă". 

Punctul de plecare spre lac este biserica catolică din orașul Baia Sprie (Maramureș, Romania). Traseul se continuă urmărind indicatoarele. După ce admiri lacul te poți abate la stânga lui vreo 300 de metri până la Crăpătura Zorilor (aspect de canion, o crăpătură în munte în pereți verticali). Spre Vârful Poca poți ajunge de la lac urmând traseul marcat cu roșu. Grupul cu care am făcut drumeția (în vara lui 2020) a hotărât să urcăm pe traseul roșu și să ne  întoarcem în Baia Sprie pe cel marcat cu galben. Ajuns pe vârf dai peste un punct de belvedere. Panorama este superbă mai ales dacă ai parte de o zi cu soare. La întoarcere ne-am oprit și la puțul lui Francisc.

Imaginile  de mai jos redau frumusețea locului.

GRECIA 2020- CALATORIE IN VREME DE PANDEMIE- SANTORINI - EXCURSIE LA VULCANUL NEA KAMENI, IZVOARELE TERMALE SI INSULA THIRASSIA -PARTEA II

În articolul anterior (clik aici) scriam că Santorini este un complex de cinci insule (Thira, Thirassia, Nea Kameni, Palea Kameni și Aspronisi). Din studii reiese  că de-a lungul vremii opt erupții au dat forma actuală a insulelor vulcanice Nea și Palea Kameni.

Dacă ai ajuns în Santorini este obligatorie o excursie până la vulcanul (activ) Nea Kameni. După ce îl admiri de sus din Thira (Fira) este copleșitor sentimentul de a păși pe el. Ultima erupție a fost în 1950 și de atunci vulcanul doarme și va fi în această stare pentru multă vreme. Sunt mai multe tipuri de excursii cu prețuri diferite pe care le poți face. Am ales-o pe cea de șase ore și jumătate  cu plecare din portul vechi din Fira (Thira) și dacă azi scriu aceste rânduri e clar că nu am avut parte de nici un "foc de artificii". -;) 

Cum ajungi în port: cobori cu telefericul (6 euro timp de 2 minute) sau pe cele 580 de scări printre măgăruși (cam 20 minute).  Fiind un an atipic, din cauza coronavirusului a trebuit să fim cu o jumătate de oră înainte de ora de plecare pentru a completa niște formulare cu datele de contact (nume, telefon, data nașterii etc.). Am ales varianta de coborâre pe scări și la întoarcere am urcat cu telefericul.

Biletul (26 euro) l-am achiziționat  din port de la una din agenții chiar în ziua respectivă. Ambarcațiunea cu care ne-am deplasat a fost una de lemn (vezi  prima imagine). 

GRECIA 2020- CALATORIE IN VREME DE PANDEMIE- SANTORINI - PARTEA I

Am tot evitat să vizitez  Grecia.

Iată-mă însă (în acest an 2020 complicat), la sfârșit de septembrie pășind pentru prima oară pe pământ grecesc. După emoțiile cu testul pentru coronavirus, un drum lung cu mașina până în Atena și continuând cu feribotul, mă trezesc pe o insulă aridă, cu un sol ciudat și  nume zglobiu. De fapt, Santorini este un complex de cinci insule (Thira, Thirassia, Nea Kameni, Palea Kameni și Aspronisi, doar primele două fiind populate). Imaginea vulcanului (Nea Kameni) o voi purta cu mine tot restul vieții.  Dacă sunteți interesați, puteți citi despre istoria insulei, erupția vulcanului (pe la 1610 î.Hr.) care a devastat civilizația minoică și a dat insulei forma de semilună. Jean Jacques Cousteau credea că Santorini este "Atlantida pierdută". A fost o vacanță relaxantă, neobișnuită pentru stilul meu de a călători, dar minunată. M-am desprins cu greu. Aș mai fi stat câteva zile. Cred că m-aș putea obișnui și cu acest tip de excursii.  Știu că s-a scris mult despre Santorini, probabil nu voi aduce nimic nou dar poate veți fi încântați măcar de fotografii. Este un tărâm al contrastelor: o parte din insula e fotogenică, parcă cere să fie  imortalizată pentru posteritate,  iar cealaltă  este aridă, nu crește nimic, pare uitată de timp. Vița de vie are un aspect de tufă mică, altfel decât suntem obișnuiți și dă unul dintre renumitele vinuri locale "santo". Deși insula este mică, nu am ajuns în toate punctele. Ba chiar am ratat și câteva plaje deși Santorini nu prea impresionează la acest capitol.

Ce am reușit să văd:

IN VIZITA LA GRADINA BOTANICA "VASILE FATI" DIN JIBOU - ROMANIA

Am auzit numai cuvinte frumoase despre Grădina Botanică de la Jibou (România). 
Îmi doream de multă vreme să o vizitez. Planetele s-au aliniat să ajung, însă într-o zi cu nori și ploaie, deși suntem în plină vară. Chiar și așa, impresia a fost una peste așteptări. O stare de bine, de dorință de revenire. 

Nu-i lipsește nimic. Flori, culoare, miresme, pești, căprioare, mistreți, păsări, un adevărat complex. Veți păși printr-o grădină japoneză (cu plante tipice din zona orientală) și o grădină cu trandafiri. Serele care conțin plante  ce nu pot crește în exterior, reprezintă emblema grădinii botanice din Jibou (peste 27 tipuri de palmieri). Ca o curiozitate, "dracanea draco", o specie rară ce o putem admira în seră (trăiește mai ales în insulele Canare) secretă o rășină roșie, numită sânge de dragon, utilizată în medicina tradițională și despre care se spune că era întrebuințată ca și colorant pentru vopsirea viorilor stradivarius. 
De câte ori trecem pragul grădinii, trebuie să-i mulțumim în gând profesorului Vasile Fati care s-a străduit să lase în urma lui un proiect minunat. Fără pasiunea și sacrificiile lui, azi nu am fi avut ocazia acestei călătorii prin  universul  plantelor...