Jurnal de Calatorii: S-a redeschis Colonia pictorilor- un simbol pentru Baia Mare

La 10 noiembrie 2017, după trei ani de reabilitare, în Baia Mare se redeschide Colonia Pictorilor. În 12 noiembrie 2017, fiind acces și pentru publicul larg, am fost să văd complexul și expoziția. Nu am citit nici o recenzie de la inaugurare (pentru că nu doream să mă influențeze) decat a doua zi după vizită.

Deși profesional nu am nici o tangență cu ea, totuși, dintotdeauna, singura care mi-a "pansat și alinat rănile" a fost arta (muzica clasică, cinematografia, artele plastice etc..). Mărturisesc că am plecat spre colonia pictorilor cu o oarecare neliniște în suflet. Știm cu toții că arta contemporană înseamnă și mult "gunoi", multă confuzie. Aproximativ o oră m-am perindat printre pavilioanele coloniei (urmand săgețile de culoare roz), între lucrările artiștilor romani, maghiari, polonezi, ucraineni etc..M-am chinuit la cateva lucrări să citesc cine e autorul și n-am prea reușit. Cateva etichete sunt folii transparente pe care e aplicat un text negru, cu iluminatul nu-mi e prea clar, dar sunt convinsă că partea cu etichetarea se va rezolva în curand. Deși (exterior) pavilionul din tablă de fier pare atipic, ciudat, ca o hală veche (dar cu farmec), neliniștea s-a spulberat imediat ce am intrat. Am găsit nu una, ci mai multe lucrări cu care am rezonat. Interiorul pavilioanelor se vrea unul modern, cu scări multe, pare un fel de labirint (se pare că am ratat o sală) presărat ici colo cu citate celebre: "Arta nu poate fi modernă, arta este eternă" (Egon Schiele), "Arta nu reproduce vizibilul. Arta face vizibil" (Paul Klee) etc..
Deși anul acesta am pășit în cateva muzee celebre din Italia, Austria, Germania, Londra, din clipa în care am intrat in Colonia Pictorilor mi-am impus să nu fac nicio comparație. Poate că spațiile expoziționale nici nu ar trebui să fie "croite" toate după același tipar. Uniformizarea ne-ar plictisi. În fond, cum rezonăm cu un locaș de artă, cred că rămane o problemă personală.

Colonia pictorilor împlinește 121 ani de existență, este un simbol pentru Baia Mare și trebuie cinstită memoria artiștilor de etnii diferite care au creat lucrări în acest spațiu. Sper ca acest complex (cu 29 de ateliere) tocmai inaugurat (efortul tuturor celor implicați a fost mare) să devină un proiect de succes, iubit de maramureșeni, de tineri, vizitat de cați mai mulți turiști din țară și din afara ei, dar și pe placul artiștilor care vor expune în viitor aici și unde cu siguranță vor avea loc întalniri de lucru, dezbateri, conferințe etc..
Referitor la artiști, îmi vine în minte articolul lui Mario Vargas Llosa din 1997 (El Pais- Madrid) în care scria printre altele: "În cazul picturii însuși sistemul e putred pană la rădăcini și de multe ori cei mai înzestrați și mai autentici artiști nu găsesc drumul către public pentru că nu fac concesii sau pur și simplu pentru că sunt incapabili să se alăture junglei necinstite unde se decid succesul și eșecul artistic".

Rămane deci să urmărim traiectoria centrului artistic de la Baia Mare...

P.S
Am auzit că seara complexul e luminat spectaculos. Sper să ajung curand să văd acel "dialog dintre zi și noapte" la care a făcut referire arhitectul Stefan Paskutz.