Budapesta (II) -croaziera pe Dunare

Îmi amintesc și acuma prima mea călătorie în afara țării. Eram un mic grup care plecam spre Viena. Budapesta am văzut-o doar din microbuz. Regretam că las în urmă un oraș neexplorat, care părea minunat. Palat, poduri, clădiri impozante, Dunărea cu ale sale ambarcațiuni. Ce-ți puteai dori mai mult de la un oraș? Tânjeam să fiu și eu în unul din acele vaporașe  care-ți dezvăluie tot ceea ce are Budapesta mai frumos. Mi se părea complicat să faci o croazieră. De unde urci, la ce oră, de unde cumperi bilete, cât durează? Cea mai recentă vizită a  mea în Budapesta a fost în iunie 2013.  Vânzătorii ambulanți ne-au dat câteva explicații: cu 1900  HUF (sau 9 euro) se poate achiziționa de la ei un bilet de croazieră simplă (valabil 24 de ore, fără mîncare). Am ales-o pe cea cu plecare de la docul nr.10. Poți lua bilet și direct de la doc cu 2100 HUF (pentru un adult). Am ales  o croazieră ziua, cea de la ora 12.00 (care a durat în jur de 1.45 h) și cealaltă la 21.30 ca să vedem orașul luminat. La cea de zi s-a făcut oprire pe insula Margareta unde au coborât câteva persoane, s-a ocolit insula și ne-am reîntors la docul 10 de unde am plecat. Cea de seară a fost mai scurtă.  Nu s-a mai  făcut oprire la insula și nici nu au mai ocolit-o.

Budapesta (I)

În ultimii ani am trecut de câteva ori prin Budapesta, însă niciodată nu am reuşit să stau mai mult de două zile. În 22-24 iunie 2013 am vizitat-o din nou şi rămân la părerea că este unul dintre cele mai fermecătoare oraşe ale Europei.

Sâmbată, în jurul prânzului am ajuns în gara Keleti, de unde am luat metroul şi ne-am cazat la hotel în zona pieţii eroilor. Erau deja peste 32 grade şi căldura ne-a cam încurcat un pic planurile.  În 22 iunie, în Budapesta a fost noaptea muzeelor. După o plimbare prin oraş, revăzând câteva locuri dragi (piaţa eroilor, opera, biserica Sfantul Stefan, zona parlamentului)  am  coborât la statia de metro "Vorosmarty utca"  pentru a vizita Muzeul Memorial Franz Liszt (deschis în 1986 şi găzduit de clădirea Academiei de Muzica).  Aici contra a 1500 Huf am primit  o brăţară albastra despre care ni s-a spus că e valabilă şi pentru restul muzeelor. Practic,  cu 1500 HUF puteai vizita orice muzeu (doar în acea seară) ataşând brăţara la încheietura mâinii şi  prezentând-o la intrare.  La 17.30 când am ajuns, tocmai se organiza un tur cu ghid în limba maghiară. Necunoscând limba,  nu am înţeles nimic, însă m-am bucurat să văd cărţi, obiecte personale, fotografii,  mobilier şi  instrumente originale care au aparţinut virtuosului pianist.  Luându-ne rămas bun de la "muzicianul filosof" Liszt (cel "Născut în Parnas, venit din îndoială şi mergând spre adevar") ne-am îndreptat spre cele doua muzee de artă din piaţa eroilor (Muzeul de Arte Frumoase şi  Galeria de Artă). După aproximativ patru ore de pendulare printre lucrări aparţinând diferitelor curente artistice, ne-am retras obosiţi la hotel. Cred că în acea seară mi-ar fi plăcut să adorm pe acordurile lui Liszt:  pe consolation no.3 in D flat major sau poate pe "vis de dragoste" (liebestraum, love dream).

Viena - printre trandafiri - Volksgarten

Unul dintre locurile pline de farmec din centrul Vienei (mai precis in apropiere de Burgtheater) este Volksgarten (parcul poporului). Primavara l-am vazut incarcat cu lalele, vara cu trandafiri. Specialistii spun ca in parc s-ar gasi in jur de 400 soiuri de trandafiri. Nu stiu, nu ma pricep si nici nu mi-am propus sa numar. M-am bucurat de culoare si miros. E placut sa zabovesti macar cateva minute, pe o banca, in compania trandafirilor, sa rasfoiesti o carte, o revista sau pur si simplu sa stai, sa observi trecatorii sau turistii care nu se mai pot opri din fotografiat. Inca nu m-am hotarat, dar cred ca locul meu preferat  ar putea sa fie cel din zona monumentului  Sisi (Kaiserin Elisabeth -Denkmal). Imparateasa a fost imortalizata de catre sculptorul Hans Bitterlich intr-un bloc de marmura de 8000 kg si 2.50 m inaltime care a fost dezvelit  la 4 iunie 1907 in prezenta lui Franz Joseph I. Plimbandu-te pe aleile parcului dai de  copia   templului  Tezeu din Atena, fantana "Triton and Nymphe" sau de monumentul lui Grillparzer (inchinat dramaturgului si poetului austriac Franz Grillparzer, continand basoreliefuri cu  secene din operele sale)

Valencia (partea 4): arta maestrilor ceramisti vs arta strazii

Nu știu cand, dar îmi doresc să ajung din nou în Valencia.

Cele patru zile au fost insuficiente. N-au făcut decat să-mi starneasca interesul, să mă facă să-mi fie dor.

Aș fi vrut sa pot posta cateva imagini din interiorul muzeului de arte frumoase, însă am citit pe site-ul oficial că nu ai voie să publici imagini fără acordul lor. Aici l-am descoperit pe Joaquin Sorolla y Bastida; ce tablouri minunate, ce artist talentat...născut în Valencia (27 februarie 1863) în apropiere de Lonja de la Seda. Ce greu m-am despărțit de tablourile lui...

Valencia (partea 3) vazuta din turnul clopotnita al catedralei

O călătorie nu se termină în momentul cand m-am reîntors acasă și am despachetat bagajele. Dimpotrivă, ea continuă... dar sub o altă formă. Încep să citesc despre ceea ce a avut un anume impact asupra mea...și citesc...și studiez imaginile...și uneori mă enervez că nu am văzut un anume detaliu; de ce mi-a scăpat? sau de ce în lupta cu minutele am  privit  superficial  un anume tablou într-o sală de muzeu; și-mi propun să mă reîntorc în locația respectiva; o fi bine? o fi rău?