19 decembrie 2015

Salzburg - St. Gilgen - St. Wolfgang (V)

Deși a  fost o zi din categoria "ajungem acolo și vedem la fața locului ce vom face", când am pornit dimineața din gara Salzburg, nici nu îmi imaginam că autobuzul 150 mă va purta spre niște zone de-a dreptul  spectaculoase din punct de vedere vizual. După aproximativ o oră  am coborât în St. Gilgen chiar lângă stația de telecabină. Soare, liniște, deloc aglomerat spre deosebire de ziua anterioara petrecută la lacul Konigsee. Ne-am învârtit câteva minute prin oraș, pe lângă primărie, am admirat clădirile cu flori la ferestre și am pornit spre debarcader. St. Gilgen este situat pe malul lacului Wolfgangsee. Ne era teamă să nu dăm peste o coadă la bilete de genul celei de la Konigsee. Nici vorbă. Erau patru sau cinci persoane la ghișeu. Ne-am luat un bilet până la St. Wolfgang (care a fost in jur de 6 euro) și în mai puțin de un sfert de oră eram deja  pe vaporaș. Tot făcând fotografii, privind  entuziasmați când la stânga, când la dreapta, ne-am și trezit ajunși la St. Wolfgang. Un orășel cochet, cu o arhitectură superbă, o biserică cu un interior impresionant, terase cu vedere spre lac, un loc în care îți dorești să te întorci. De acasă citisem că există și un fel de mocăniță, un trenuleț care te poartă pe un traseu montan de unde poți vedea zona în toată splendoarea ei.
După ce am vizitat St. Wolfgang a apărut trilema: să continuăm traseul cu vaporașul spre Strobl, să mergem cu mocănița sau să revenim la St. Gilgen și să urcăm cu telecabina pe muntele Zwolferhorn?!? Ne-am hotărât greu fiindcă fiecare opțiune părea interesantă. Am ales urcatul cu telecabina la St. Gilgen. În concluzie, ne-am întors înapoi tot cu vaporașul. După câteva minute de urcat cu telecabina, ai o priveliște atât de frumoasă încât nici o combinație de cuvinte, propoziții sau fraze nu ar putea să o redea. Voi renunța la orice descriere și voi lăsa imaginile să încerce să transmită farmecul locului. Și aici, ca și pe Untersberg există marcate diferite trasee turistice. După câteva ore am coborât cu telecabina și am luat autobuzul 150 spre Salzburg unde aveam cazarea.

14 decembrie 2015

O zi in Praga - Targul de Craciun -2015

Am ajuns pentru a doua oară la Târgul de Crăciun de la Praga. Dacă data trecută am avut parte de vreme frumoasă, acuma am prins ploaie. Am stat o zi întreagă. Deși îmi doream, totuși pentru 2015 nu aveam în plan o vizită în Cehia,  mai ales pe vreme rece...dar  la propunerea unui grup de colegi de serviciu de a revedea Praga, am zis: de ce nu? În linii mari, excursia a fost plăcută, chiar dacă aparatul meu foto a interacționat cu ploaia și chiar dacă nu am vizitat tot ce mi-am propus.
Prima parte a zilei am petrecut-o la Palatul Veletrzni unde am admirat expoziția lui Alfons Mucha. Chiar "tânjam" după o vizită la Praga fiindcă mi-am dorit de mult timp să văd cele 20 de lucrări  din ciclul "Slave Epic"(tablouri uriașe de 6/8 m) care descriu istoria cehilor și a slavilor, în general. Sper ca în perioada următoare să reușesc să scriu câteva rânduri despre ceea ce am văzut acolo, pentru că, într-adevăr specialiștii au avut dreptate când  l-au catalogat pe  Mucha drept "una dintre cele mai fascinante personalități ale secolului trecut". 
Partea a doua a zilei am petrecut-o prin zona centrului istoric, pe la Târgul de Crăciun și  am urcat în două turnuri; cel cu ceasul astronomic și cel de la capătul podului Carol dinspre orașul vechi. 
Chiar și pe ploaie, văzut de sus, podul Carol rămâne cel mai frumos pod baroc din lume. Citisem undeva că "farmecul podului derivă din contrastul dintre arhitectura gotică severă și opulența barocă a statuilor". De fiecare dată când ajung în Praga încerc să  îmi organizez timpul astfel încât să pot traversa podul atât ziua cât și seara. Pe lumină ador să văd artiștii plastici expunându-și lucrările, turiștii entuziasmați chinuind apartele de fotografiat, Vltava, vaporașele de croazieră trecând pe sub pod. Seara, o plimbare la lumina felinarelor, cu gândul la  legendele adevărate sau nu legate de el, admirând silueta castelului care domină Praga, te face să înțelegi de ce podul este considerat prin excelență unul dintre simbolurile orașului. Nici măcar nu îndrăznesc să-mi imaginez cum ar fi Praga fără podul Carol, Budapesta fără podul cu lanțuri, Veneția fără Rialto...
Am ales un ritm mai lent de a explora orașul fiindcă o parte din obiectivele turistice importante le-am văzut în vizitele anterioare, pe o vreme mult mai bună...cu soare....
Ca de obicei, erau foarte mulți turiști.

5 decembrie 2015

Parcul Central din Baia Mare

Parcul Central din Baia Mare (aflat în apropierea Catedralei Ortodoxe "Sfânta Treime") s-a deschis oficial la data de 2 decembrie 2015. 
Azi, 5 decembrie mi-am făcut timp să-l vizitez. Este un loc de relaxare atât pentru adulți cât și pentru copii.
Cred că inima parcului o constituie pavilionul care expune colecția de cactuși a artistului Gheza Vida. Pe unul dintre panourile aflate în parc scrie că: "acesta avea o pasiune  deosebită pentru cactuși. Vedea în aceștia o sculptură perfectă naturală, în modul de distribuție al coastelor sau mamilelor acestora dar și în simetria aproape perfectă a modului de aranjare al spinilor. Admira cu plăcere frumusețea efemeră a florilor divers colorate".
Cu siguranță, copiii sunt încântați de spațiul de joacă amenajat special pentru ei, precum și de labirintul verde despre care am citit că ar avea în jur de un kilometru și este unic în România.
Am admirat și fântâna arteziană cu însemne zodiacale
Aștept cu nerăbdare primăvara/vara când culoarea parcului se va schimba datorită florilor care-și vor face simțită prezența.
Voi reveni  cu imagini și în celelalte anotimpuri!!!!

23 noiembrie 2015

Salzburg - Lacul Konigsee, Germania (IV)

"Oglindă, oglinjoară, care este cel mai frumos lac din țară (Germania)"?

Ziua a  doua a fost cea mai complicată. 
Am pierdut autobuzele de dimineață. Cum din Salzburg până în gara Berchtesgaden se fac aproximativ 40-50 de minute (depinde de stația de plecare),  am ajuns după ora 10, cu autobuzul nr.840. De aici până la lacul Konigsee (Schonau am Konigsee) se mai ia un autobuz care face zece minute până la zona de debarcader de unde se achiziționează biletele pentru vaporaș. În teorie, îmi propusesem ca ziua să o împart între lac și urcarea cu telecabina Jennerbahn care ar fi însemnat conform ghidurilor turistice "o experiență alpină spectaculoasă" sau între lac și o vizită la "The Eagle's Nest" (cuibul vulturilor, reședința de vară a lui Hitler). Ajunsă aici, am conștientizat în câteva secunde că nu mai pot urca nici cu telecabina nici să ajung la cuib. Era o coadă imensă la bilete pentru excursia pe lac cu vaporașul electric. Am stat peste 90 de minute la rând și am primit un bilet pentru îmbarcare după ora 13,00. Practic, o jumătate de zi se dusese. Pentru cei care vor să vâslească, se pot închiria și bărci. Există opțiunea să mergi cu vaporașul până la mânăstirea Sf. Bartolomeu (St. Bartholoma, "emblema lacului"), cobori, vizitezi sau mănânci la resturantul amenajat, aștepți următorul vapor și mergi spre Salet. Sau poți lua bilet direct spre Salet, așa cum am făcut eu din lipsă de timp. Drumul pe apă până acolo este o încântare, nu te mai poți opri din fotografiat. Vrei nu vrei, trebuie să recunoști că te afli pe unul dintre cele mai frumoase lacuri ale Europei (adâncime 192 m, lungime 8 km). După ce am coborât la Salet, am pornit spre micul lac Obersee. Am dat un ocol. Inutil să mai menționez cât de frumoasă e zona. Aș fi vrut să fac traseul până la cascada Rothbach, dar timpul devenise cam strâmt. Până reveneam, mai era apoi traseul de întors cu vaporașul pe lac și drumul spre Berchtesgaden. Riscam să pierd ultimul autobuz spre Salzburg. Dacă nu ai cazare în zonă, ci în Salzburg, așa cum am avut eu și folosești mijloace de transport publice, timpul trebuie dozat foarte bine.

6 octombrie 2015

Salzburg - Untersberg (III)

Despre masivul Untersberg (care se află în Alpii Berchtesgaden, la granița germano-austriacă) nu aș scrie foarte multe, ci aș lăsa imaginile să vorbească despre frumusețea locului sau cel mai bine ar fi să mergeți acolo, să "dialogați" cu muntele dacă aveți norocul să prindeți o zi însorită.
Din Salzburg se ajunge foarte ușor cu autobuzul nr. 25. Circulă des, cam la 20 minute. Accesați site-ul http://en.albus.at/public-transport/schedule/salzburg/line-25/ unde puteți consulta orarul și stațiile de unde puteți urca în autobuz. Se coboară la stația Untersberg, la câțiva metri de telecabina (cable-car). De aici, în aproximativ 9 -10 minute ai ajuns pe masiv, la peste 1700 m. Urcă și coboară la un interval de 30 minute.  Există și trasee pe jos pentru cei care nu vor să urce cu telecabina. Ajuns sus, poți face diverse excursii. Din loc în loc există indicatoare pentru drumeții. Fiecare traseu are în dreptul lui o bulină  prin care se indică dacă e dificil sau ușor.
Eu am urcat cu telecabina și am stat în jur de trei ore, alegând traseul până la "memorialul alpiniștilor".  Mi-ar plăcea să revin, însă echipată corespunzător pentru un drum mai complex. Fiind aproape de Salzburg, mulți turiști aleg să urce pe Untersberg. Sus, nu departe de stație se găsește și un restaurant cu prețuri rezonabile, comparabile cu cele din oraș.
Cum am avut Salzburg-card, urcarea/coborârea cu telefericul este gratuită. Altfel, în 2015 prețul a fost (urcare+coborâre) in jur de 26 de euro/persoană pe timp de vară.