Palatul Belvedere - Viena (update cu imagini)

"Oricine vrea să afle ceva despre mine - ca artist, căci acesta este singurul lucru de interes- trebuie să se uite atent la tablourile mele și să încerce să afle de acolo cine sunt și ce vreau" (Christian M. Nebehay (ed.) Gustav Klimt, Dokumente, Viena 1968)

De fiecare dată când am vizitat Viena am încercat să-mi fac timp să ajung și la fosta reședință de vară a prințului Eugen de Savoia, complexul Belvedere, construit în stil baroc (palatele superior și inferior, legate între ele printr-o grădină). De la Operă fac o plimbare până la monumentul soldatului sovietic și cu această ocazie revăd clădirea ambasadei Franței și  fântâna Hochstrahlbrunnen. De aici mai sunt câțiva zeci de  metri până la poarta prin care pătrunzi spre Belvedere Inferior și după plimbarea prin grădină ajungi la palatul superior. 

Dacă nu vrei să mergi pe jos, pentru Belvedere Superior se poate alege varianta cu tramvaiul D (cobori la stația "Schloss Belvedere") sau cu metroul (U1 la statia Südtirolerplatz). Tramvaiul te lasă chiar lângă intrarea de la Belvedere Superior pe când de la stația de metro mai ai de mers în jur de 10-15 minute. 

Praga - implinirea unei profetii (partea II)

O plimbare seara târziu pe podul Carol parca te transpune într-un alt timp… silueta castelului elegantă, maiestuoasă, luminată feeric, felinarele şi statuile  de pe pod, îndrăgostiţi îmbrăţişaţi jurându-şi (probabil) iubire veşnică, artiştii ambulanţi pregătindu-şi retragerea,   vasele de croazieră alunecând uşor pe Vltava….daca n-ar fi fost bliţurile aparatelor de fotografiat aş fi avut senzaţia că mă aflu undeva pe la 1800…Cele 30 de statui de pe pod sunt doar copii, orginalele găsindu-se în muzee.

Într-una din seri am fost la “fântâna care dansează” (Krizikova Fontana); am ales varianta cu metroul; ulterior am aflat că era mai bine să fi mers cu tramvaiul, ne-ar fi lăsat mai aproape; le-am găsit greu, nu era nici un indicator spre fântâni; sunt spectaculoase dar există taxă de intrare (200  coroane ceheşti); Cei interesaţi pot vizualiza site-ul  http://www.krizikovafontana.cz/ de unde  pot afla  orele de intrare şi programul artiştilor care concertează.

Praga - implinirea unei profetii (partea I)

Oricât s-a scris sau se va scrie despre un oraş, oricât ai citi despre el, oricât ţi-ai frământa  imaginaţia, dacă n-ai fost să-l vezi, n-ai cum să-l înţelegi.  Un oraş nu se poate povesti; el trebuie parcurs pe jos, să-i vezi culoarea, să-i simţi mirosul, să te împiedici pe străduţe, să te inervezi cu harta în mână că nu găseşti un obiectiv turistic…Pentru fiecare persoană un oraş se dezvăluie diferit …Am văzut Praga vara şi toamna târziu. Fiecare vizită a avut farmecul ei. Deşi s-au dat atât de multe denumiri şi definiţii oraşului, mie îmi place să-mi închipui Praga ca o tânără fermecătoare având  părul lung şi despletit acoperit de  florile şi frunzele din tablourile lui Mucha, plimbându-se cu barca pe Vltava şi fredonând muzica lui Smetana….

Gradina Botanica MARIMURTRA (Blanes, Catalunya)

In septembrie 2009, aflandu-ma intr-o excursie pe Costa Brava (Catalunya) in provincia Girona, am vizitat gradina botanica Marimurtra, una dintre cele mai vechi din Europa. Initiatorul ei (in anul 1921) a fost omul de stiinta german Carl Faust. 

Am coborat din tren in gara Blanes si de acolo am luat autobuzul pana in centrul orasului.  De aici se poate face o plimbare pe jos pana la gradina botanica (ghidandu-va dupa indicatoare) sau exista varianta cu autobuzul.

Gradina cuprinde peste 3000 de specii de plante (mediteraneene + alte plante provenite din Africa de Sud si America Centrala).

Venetia mea (partea II)

Pare ciudat să vizitez  Veneția și totuși, una dintre cele mai frumoase amintiri  să fie legată de o lucrare de-a lui Brancuși (pasărea măiastră) aflată într-o companie selectă, lângă un Picasso, în Palatul Venier dei Leoni, care găzduiește colecția de artă modernă Peggy Guggenheim. Galeria lui Peggy  se găsește destul de aproape de Santa Maria della Salute. Inainte de a vizita expoziția m-am plimbat prin mica gradină care cuprinde câteva sculpturi abstracte  (printre care și cele ale lui Henry Moore) și locul unde odihnește Peggy. Lângă locul ei de veci  s-a amenajat un  copac al dorințelor în  sensul că scrii ce-ti dorești pe un bilețel de hartie și-l agăți pe o ramura a copacului. Mi-am scris și eu câteva dorințe (legate tot de călătorii) cu  speranța că cel de sus înțelege românește (majoritatea biletelelor erau scrise în engleză).
In interior  e interzis fotografiatul.  Se pot admira lucrări de Picasso, Max Ernst, René Magritte, Brancusi, Miró, Braque, Duchamp, Balla etc. reprezentative pentru cubism, futurism, suprarealism, abstracționism.