Jurnal de Calatorii: Cateva ore prin Torino

Fostă capitală a Italiei, familia Savoia, mult disputatul giulgiu, corporația Fiat, toate au un numitor comun: Torino.
Din Milano Centrale am luat un tren regional și în aproximativ 120 de minute am ajuns în Torino. În oraș nu am folosit transportul în comun fiindcă am stat doar câteva ore, spre seară reîntorcându-mă în Milano unde aveam cazarea. De la gară am luat-o la pas și intuiția m-a dus direct spre centrul vechi, în Piazza Castello. Ispite la tot pasul: cafenele și restaurante istorice, magazine, patiserii, gelaterii. M-am plimbat pe străzile largi, pe sub arcade, pe lângă galerii de artă și palate. Am intrat în trei biserici (Chiesa din Santa Cristina, Chiesa di San Carlo, Real Chiesa de San Lorenzo), și am urcat cu liftul în Mole Antonelliana, simbolul arhitectural al orașului care găzduiește muzeul de cinematografie; estrada terasei oferă o panoramă de 360 grade; aproape o oră am așteptat să urc cu ascensorul a cărei cabină (din fericire) este transparentă; era coadă, iar liftul nu transportă decât vreo opt persoane la o cursă/ 59 secunde; în timp ce urci, din asccensor zărești în viteză părți din muzeu. In 1889 Mole Antonelliana era cea mai înaltă clădire din Europa. Dintr-un spațiu care timp de aproape un secol nu mai fusese folosit, în anul 2000 a devenit muzeu de film. În biserica San Lorenzo am văzut capela maicii domnului îndurerate; în 1578 aici a fost prima expunere a giulgiului, iar în secolul XVIII a fost construită în fața altarului o scară cu 12 trepete care poate fi escaladată doar în genunchi.

Orașul nu este sufocat de turiști precum Roma, Florența, Veneția.

Chiar dacă nu a fost dragoste la prima vedere, vreau să mă întorc în zonă măcar pentru două, trei zile. Aș vrea să văd câteva interioare de palate cu colecțiile lor de artă și să gust din specialitățile bucătăriei locale. În concluzie, mi-au rămas multe de vizitat (Basilica Superga, Pallazo Reale în interior, Galleria Sabauda, Palazzo Madama, Palazzo Corignano, Museo Egizio, Reggia di Venaria Reale -la câțiva km de oraș etc.). Pare ciudat, dar Torino găzduiește un muzeu egiptean; din cate am citit, exponatele sunt comparabile cu cele ale muzeelor din Cairo și Londra.

Regret că nu am servit masa aici (am optat pentru seară în Milano, zona navigli), însă pot spune că în Torino am mâncat una dintre cele mai bune înghețate din Italia la o gelaterie numită "+ di un gelato"

Te-ar putea interesa si: